INVAZIA imigranților: Ce a mai rămas din UNIUNEA Europeană? De ce România TACE mâlc?

INVAZIA imigranților: Ce a mai rămas din UNIUNEA Europeană? De ce România TACE mâlc?

În ciuda apelurilor, adesea patetice, la solidaritate și la un răspuns comun al tuturor statelor membre UE la uriașa provocare a imigranților, acestea rămân foarte divizate.

Cei care mergeau luni 31 august cu mașina din Ungaria în Austria trebuiau să se înarmeze cu multă răbdare pentru a rezista la cozi de 50 de kilometri, Austria înăsprind controalele de frontieră.

Măsurile au fost dispuse duminică seara, pentru a-i prinde pe traficanții de imigranți, după ce un camion abandonat a fost găsit săptămâna trecută în statul Burgenland, în apropiere de granița cu Ungaria, având în interior 71 de cadavre în descompunere.

În cadrul controalelor, efectuate în strânsă colaborare cu autoritățile maghiare, slovace și germane, poliția austriacă oprea orice camion, furgonetă sau mașină, în scopul de a prinde traficanții, scrie Le Point.

Ne puteți urmări și pe Google News

La scurt timp după începutul controalelor, polițiștii au descoperit 12 imigranți - nouă adulți și trei copii - înghesuiți într-o furgonetă cu numere de înmatriculare franceze.

De partea lor, autoritățile maghiare au lăsat să plece trenuri întregi, cu destinația Germania și Austria, mai multe sute de imigranți care petrecuseră zile în șir în gările din Budapesta transformate în tabere improvizate de refugiați.

Poliția ungară îi împiedicase până acum pe imigranți să plece, deoarece nu aveau documente oficiale. Potrivit unui jurnalist de la AFP, forțele de securitate nu erau prezente luni dimineața atunci când imigranții, majoritatea sirieni, s-au repezit să urce în trenurile cu destinații ca Viena, München sau Berlin.

Totuși, un polițist austriac care se afla în gară a declarat că imigranții vor fi opriți odată ce vor intra în Austria și împiedicați să-și urmeze călătoria, dacă nu au documentele necesare.

„Este o criză de amploare mondială care cere un răspuns comun european (...) Trebuie să rămânem fideli valorilor noastre, valorilor umanității”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. „Nu îi vom respinge pe cei care au nevoie de protecție (...) Cifrele sosirilor sunt mari, este o criză mondială, dar cifrele sunt cu totul gestionabile de un ansamblu de 500 de milioane de locuitori”, a afirmat oficialul european în timpul unei vizite la Calais.

De partea sa, premierul frances, Manuel Valls, a subliniat „provocarea care se pune FIECĂREIA dintre țările europene”.

La Calais, unul dintre locurile emblematice pentru fenomenul invaziei, unde mii de refugiați încearcă să treacă din Franța spre Marea Britanie,  Timmermans și Valls au mers să stea de vorbă cu imigranții.

Criza face să se clatine relațiile dintre țările europene. Ministrul de Inetrne austriac, Johanna Mikl-Leitner, a pledat luni pentru o „reducere”, sau chiar o „suprimarea ajutoarelor financiare acordate de Bruxelles țărilor UE care REFUZĂ să primească MAI MULȚI refugiați.

„Drepturile civice universale au fost până acum strâns legate de Europa și de istoria ei, ca principiu fondator al Uniunii Europene. Dacă Europa eșuează în criza refugiaților, legătura cu drepturile omului va fi ruptă”, a avertizat la rândul său cancelarul german Angela Merkel.

Duminică, referindu-se expres la Ungaria, șeful diplomației franceze, Laurent Fabius, a apreciat drept „scandaloasă” atitudinea anumitor țări europene și a făcut apel la demontarea barierelor și construcțiilor între statele membre UE.

„Aceste critici sunt șocante”, a reacționat ministrul maghiar de Externe, Peter Szijarto, care l-a convocat luni pentru explicații pe ambasadorul francez la Budapesta.

Pe de altă parte, premierii Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia) vor avea la Praga, în zilele care urmează, o reuniune privind problema imigranților.

Șeful guvernului de la Praga, Bohumil Sobotka, a declarat că apropiatul summit va reafirma respingerea cotelor de imigranți ce trebuie primiți de statele membre UE.

„Sper că vom adopta o poziție față de propunerile europene din ultimele săptămâni și vom confirma poziția noastră comună de respingere a cotelor.”

Anterior, premierul ceh afirmase că „nu trebuie să ne așteptăm ca criza imigranților să se încheie prea curând” și că „nici un membru UE nu poate rezolva problema singur”, așa că trebuie căutată „o soluție la nivel european”.

Omologii săi maghiar și slovac au acceptat reuniunea de la Praga și nu se mai așteaptă decât acceptul premierullui polnez Ewa Kopacz pentru a se fixa data.

Premierul slovac Robert Fico a declarat și el luni că țara sa „nu va fi niciodată de acord” cu cotele de imigranți cerute de UE. În timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate slovac asupra imigranților, a afirmat că „este dificil de acceptat critici din partea unor țări care nu acceptă intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen”.

Aceste cuvinte vizează Franța și Germania, care și-au justificat în 2010 opoziția față de primirea celor două state în Schengen, invocând corupția și criminalitatea organizată de aici.

În mod cu totul straniu, în timp ce alții vorbesc despre România (ba îi iau și apărarea), la București se tace mâlc, pe fondul intensificărilor de forțare a frontierelor sale de către imigranți din Orientul Mijlociu.