Editura Evenimentul si Capital

Înființarea Comisiei de anchetă parlamentară - o victorie de etapă a Democrației asupra Statului Paralel | ROMANIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 1 Comentarii | 1927 Vizualizari

Joi, 12 mai 2017, Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat, cu 241 voturi pentru şi 86 contra, înfiinţarea comisiei de anchetă speciale privind modul în care au fost organizate şi s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din 2009.

 A fost un nou prilej pentru prea nefericita Raluca Turcan să demonstreze că, în chestiunea Comisiei, a fost întoarsă cu cheia, plasată în spate, pentru că fața distinsei e autopublicitată zilnic pe site-ul PNL și n-ar da bine ca întinderea fardului să fie tulburată de o gîlmă. În plen, ultima pupilă a lui Klaus Iohannis a reluat sloganele despre tîlcul ascuns al înființării:

Demiterea celei de Nedemis de la Șefia DNA, Fecioara morală a națiunii, de neatins în timpul vieții și după, numita Codruța Kovesi.

Înfiinţarea Comisiei, gest legitim din punct de vedere constituţional, deoarece Parlamentul e prima Putere în statul român şi îndreptăţit din punct de vedere democratic (într-o democraţie autentică orice investigaţie pentru descoperirea adevărului contribuie la sănătatea morală a naţiei), a fost mult timp pusă sub semnul întrebării de deschiderea unui dosar penal de către Parchetul General pentru Cercetări in rem plecînd de la acelaşi fapt:

Dezvăluirile lui Dan Andronic despre Celula de criză din seara de 6 decembrie 2009 ţinută la Gabriel Oprea acasă sub acoperirea de Cină cu mai mulţi şi cu uitat la televizor.

Pentru a fenta absurda prevedere regulamentară potrivit căreia Parlamentul nu poate ancheta un caz dacă s-a deschis o anchetă penală tot despre cazul respectiv (prevedere și diversionistă, pentru că dă Statului Paralel posibilitatea de a-și vîrî bocancii în orice tentativă a Parlamentului de a investiga), s-au adus modificări de-a dreptul penibile la formulările din Hotărîre, modificări constînd în plasarea unei virgule suplimentare.

De cum a fost dat Comunicatul Parchetului General, în 24 aprilie 2017, împotriva iniţiativei de a înfiinţa Comisia s-a năpustit o întreagă divizie de Katiuşe politico-mediatice comandată de Statul Paralel.

S-a văzut imediat că Statul Paralel are purtători de cuvînt nu numai în presă, dar şi în politică. Susţinătorul tezei că acţiunea Parchetului General face ilegală orice cercetare a Parlamentului a fost Klaus Iohannis exprimat public de Mădălina Dobrovolschi, fostă Pușcalău. Așa cum am mai scris, teza lui Klaus Iohannis a fost însuşită pe nemestecate, fără a duce mîna la gură, cum cer bunele maniere, de Raluca Turcan. Dînd curs slujirii necondiţionate a Șefei, toţi liderii PNL s-au apucat să denunţe drept ilegală ancheta parlamentară.

Luni, 8 mai 2017, Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat Modificarea Regulamentului astfel încît Parlamentul să poată constitui o Comisie de anchetă şi dacă Parchetul a deschis un dosar penal.

Dincolo de crearea condiţiilor legale pentru ca Parlamentul să poată investiga faptele suspecte din 2009, votul din Camera Deputaţilor trebuie considerat ca un pas înainte pe calea reabilitării Parlamentului ca Puterea numărul unu în stat. Prevederea din Regulament introdusă tocmai pentru a bloca o anchetă parlamentară prin intervenţia Statului Paralel sfida normele elementare ale unei democraţii. Într-o democraţie autentică investigaţiile publice, în plină lumină, sunt de preferat celor ţinute în secret, în întunericul preferat, de regulă, de şobolanii cu grad de sergenţi majori.

Prăpastia dintre o anchetă parlamentară şi una a Parchetului s-a evidenţiat în chip zdrobitor în mersul anchetei penale. Deşi în descoperirea adevărului despre alegerile din 2009 principalul beneficiar e opinia publică, ancheta in rem a Parchetului s-a desfăşurat în cel mai strict secret. Or, în cazul unei anchete parlamentare (sper cel puţin să fie aşa şi în cazul acestei anchete) beneficiul pentru democraţie e dat de caracterul public al lucrărilor. Indiscutabil, ședințele de lucru ale Comisiei vor fi mediatizate. Şi, dacă cumva audienţele vor fi secrete, totuşi, cei convocaţi – de la Codruţa Kovesi şi pînă la Florian Coldea – au şansa de a-şi exprima poziţiile înainte şi după audiere în faţa opiniei publice.

Votarea modificărilor la Regulament şi votarea Comisiei par a scoate ancheta Parchetului de sub reflectorul opiniei publice.

Orice anchetă penală suferă din start de secretomanie.

Pentru descoperirea Adevărului într-un caz de maxim interes public, precum suspiciunile de implicare a Statului Paralel în contracararea măsurilor legale de contestare a rezultatelor celui de-al doilea tur de către PSD, scoaterea din joc a Comisiei parlamentare şi rămînerea la mîna Parchetului ar fi fost un dezastru. Indiferent de concluzii (deşi eu sunt convins că ele vor proclama că faptele n-au existat), ancheta Parchetului General ar fi menţinut în viaţă, dîndu- le o şi mai mare putere, suspiciunile în legătură cu rezultatul alegerilor din 2009.

Aşa cum i-am spus lui Traian Băsescu în dialogul avut la România tv, în cadrul emisiunii România lui Cristoiu, de duminică seara primul interesat în desfăşurarea unei investigaţii publice e chiar el. Orice investigaţie secretă n-ar face decît să adîncească suspiciunea c-a fost ceva în neregulă în decembrie 2009 şi că Statul Paralel s-a dat peste cap pentru a înăbuşi descoperirea Adevărului. În cazul Parchetului General condus de Augustin Lazăr, scoaterea joc a Comisiei parlamentare pentru ca investigarea să revină exclusiv Procurorilor ar fi fost dezastruoasă şi din alt punct de vedere.

De la venirea lui Augustin Lazăr ca procuror al Republicii, Parchetul general s-a dovedit a fi un Măreţ Cioclu al oricărei investigaţii.

Anchete declanşate cu huruit şi avînd drept ţel descoperirea Adevărului în cazuri de mare ecou public n-au fost nici azi finalizate deşi au trecut ani de la iniţierea lor.

Vă mai amintiţi cu cît zgomot s-a deschis ancheta în Dosarul Black Cube, la începutul lui aprilie 2016?

Grup infracţional organizat pentru a o intimida pe Codruţa Kovesi, implicări ale unor miliardari penali, acţiuni de spionaj de teritoriul ţării. După comedia cu condamnarea cu suspendare a celor doi pițifelnici din Black Cube, ancheta a fost trasă pe linie moartă.

Pe 27 septembrie 2016, Sebastian Ghiţă depune la Parchet un autodenunţ privind implicarea sa în ilegalităţile comise pentru salvarea Codruţei Kovesi în 2012 de la acuzaţia de plagiat.

Parchetul deschide un dosar.

Pe 5 octombrie 2016, însuşi Klaus Iohannis se vîră în vorbă şi cere procurorului general anchetarea cu celeritate. Au trecut de atunci opt luni.

Aţi mai auzit ceva despre anchetă? La fel ne putem întreba şi în alte dosare deschise cu spectacol mediatic:

Al Mineriadelor, al Teroriştilor din decembrie 1989.

În tot acest timp al adormirii faptelor, Augustin Lazăr trăncăneşte. După trecerea Codruţei Kovesi în silenzio stampa, Augustin Lazăr a devenit una dintre starletele României de azi.

Despre disponibilitatea comisiei de anchetă parlamentară de a descoperi adevărul la nivelul datelor exacte mi-am exprimat scepticismul. Indiferent de concluzii, constituirea comisiei parlamentare poate fi considerată o victorie a Statului împotriva Statului paralel.

Fie şi prin întreţinerea dezbaterii publice despre alegerile din 2009, despre implicarea Statului paralel în bătălia politică, lucruri garantate de lucrările Comisiei, votul din Parlament poate fi considerat o victorie a democraţiei.



Tag-uri: Turcan, DNA, PNL, Andronic, Oprea

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate