Editura Evenimentul si Capital

POLITICO: INDOLENȚA lui Iohannis „Sprechen Sie Deutsch” în fața TĂVĂLUGULUI Merkel - Macron

Autor: | | 12 Comentarii | 29212 Vizualizari

După Brexit, țările mici încearcă să creeze alianțe pentru a nu fi zdrobite de Germania și Franța. Doar România nu „joacă” nimic.

Țările mici nord și est-europene, care au gravitat vreme îndelungată ca niște sateliți în jurul Marii Britanii, văzând în Londra protectoarea lor, se grupează acum în noi coaliții încecând să nu se lase zdrobite de Franța și Germania în procesul de accelerare a integrării, dorit de Paris și Berlin.

O alianță având Olanda în frunte se opune ideilor Franței privind reîmpărțirea riscurilor în Zona Euro, și a lansat mai multe atacuri la adresa cuplului franco-german, care ambiționează să-și impună viziunea de reformare a UE.

De asemenea, opoziția față de insistențele tot mai agresive ale Germaniei de a forța resul membrelor UE să primească surplusul de imigranți pe care Angela Merkel i-a primit, a întărit legăturile dintre țările central-europene.

Conturarea tot mai clară a celor două grupări, ca și hotărârea cu care se exprimă, reprezintă un „simptom al noului și instabilului echilibru de putere în Europa”, se arată într-o analiză din Politico.

Printre riscurile la adresa stabilității UE se numără votul britanicilor pentru părăsirea blocului european, zecile de propuneri de reformare a UE intenționate de hiper-energicul Emmanuel Macron și relativa slăbiciune a cancelarei germane Angela Merkel, abia ieșită dintr-un purgatoriu de șase luni de incertitudini și pertractări politice pentru a se instala în fruntea unei alte Mari Coaliții, deja uzate.

Din prima alianță fac parte țări ca Suedia, Irlanda, Estonia și Bulgaria, care înainte considerau Marea Britanie drept protectorul lor în probleme care mergeau de la liberul schimb și politicile economice liberale la apărarea suveranității fiscale naționale și rezistența în fața amenințării Rusiei.

Acum, aceste state sunt ca niște bolnavi care resimt durerea-fantomă a amputării iminente a „membrului” britanic și se orientează spre noi modalități de a-și apăra interesele.

„Suntem orfani după Brexit”, recunoștea un diplomat suedez când a fost întrebat de ce Suedia social-democrată a semnat alături de alte șapte țări, majoritar liberale, o scrisoare privind viitorul Zonei Euro, din care nici măcar nu face parte.

„Până acum, Marea Britanie era forța politică conducătoare în grupul de nouă țări non-euro care luptau să-și apere interesele pentru a nu fi călcate în picioare de Zona Euro. Acum trebuie să ne găsim noi aliați”, a adăugat diplomatul.

Alianța dintre Olanda, Irlanda, Suedia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania este încă una destul de vagă. Adepții ei o numesc varianta secolului XXI a Ligii Hanseatice a orașelor-târguri din Europa medievală. Bruxelles-ul a numit-o „Mark Rutte (premierul olandez – n.r.) și cei șapte pitici”.

Consilieri ai lui Rutte, citați de Politico, afirmă că premierul olandez, care a manifestat prea puțin interes față de afacerile europene în primii săi ani de mandat, a decis să își asume un rol mai important după ieșirea Marii Britanii.

Principala grijă a lui Rutte este să împiedice țările sud și est-europene (printre care și România – de aici opoziția acerbă a Olandei față de admiterea în Schengen – n.r.) să „fure” banii contribuabililor săi. El dorește o Uniune Europeană mai mică și mai avară pentru a tăia din cheltuieli, după plecarea Marii Britanii, în loc să compenseze deficitul anual de 12 miliarde de euro cu contribuții suplimentare.

De asemenea, premierul olandez respinge propunerile lui Macron privind instituirea unui buget al Zonei Euro, unui Minister de Finanțe al Zonei și un parlament al acesteia pentru a consolida uniunea monetară, susținând că țările membre ale Zonei ar trebui să se concetreze mai degrabă pe reforme pentru îmbunătățirea pieței, care să crească competitivitatea.

În același timp, în ultimii trei ani am asistat la o revitalizare a Grupului Vișegrad din care fac parte țările central europene: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Acestea încearcă să contracareze inițiativele Comisiei Europene vizând repartizarea refugiaților și tăierea transferurilor de fonduri UE către țările mai sărace, care au aderat în anii 2000.

Polonia și Ungaria au încercat să folosească Grupul Vișegrad (sau V4) ca scut pentru a se apăra de oprobriul Bruxelles-ului în legătură cu mai multe măsuri de politică internă.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X