Cancerul de sân este în România pe primul loc din punct de vedere al incidenţei şi al mortalităţii, în anul 2012 apărând 8.981 cazuri noi, iar prevalenţa era aproape de 33,500 la suta de mii de paciente, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, medic oncolog, informează Agerpres.

"În România, cancerul de sân se află pe primul loc din punct de vedere al incidenţei, dar şi pe primul loc din punct de vedere al mortalităţii şi atunci că sigur mai avem mult de luptat şi de tras semnale de alarmă vizavi de percepţia bolii, de frica de boală, de conştientizarea în rândul populaţiei apropo de această boală şi de importanţa prevenţiei în cancerul de sân. Pentru România, incidenţa cancerului de sân aş spune că este mare pentru că ajungem la 25 la suta de mii de paciente, ceea ce este un număr mare, iar mortalitatea 16,7 şi asta este o mortalitate foarte mare, iar prevalenţa la rândul ei este de 33,388 la suta de mii de paciente, deci o prevalenţă mare. Date mari care se apropie sau sunt puţin mai mari decât cele din Europa Centrală şi de Est şi care sunt puţin mai mici faţă de toată Europa, dar nu aş spune că sunt mai mici vizavi de mortalitate", a afirmat conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, la o conferinţă pe tema cancerului la sân.

Aceasta a punctat că prevalenţa şi incidenţa maximă a bolii este între 50 şi 65 de ani.

"Importantă, alături de ghidurile de screening, este problema de cunoaştere în aşa fel încât femeii să nu îi fie frică să meargă la doctor, să ştie să îşi autopalpeze un sân şi să nu îi fie frică de diagnostic, pentru că în practica mea cele mai multe eşecuri, datorită prezenţei tardive la doctor, s-au datorat fricii de diagnostic, dacă este cancer. Poate să fie cancer, dar cancerul poate fi tratat dacă îl descoperim la început", a spus conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu.

La rândul său, medicul primar oncologie Dan Jinga a spus că în general screeningul începe la 50 de ani în România şi se încheie la 65 de ani.

"Screeningul se bazează pe examenul clinic, se bazează pe mamografie şi pe ecografie repetate după un anume tipic. Dacă femeia provine dintr-o familie cu risc crescut, dacă are rude de gradul I afectate această femeie este supusă screening-ului la vârsta de 40 de ani, începând cu vârsta de 40 de ani şi există protocoale naţionale şi internaţionale care prevăd şi pentru vârste mai mici de 40 de ani chiar până la 25 de ani dacă familia respectivă are o încărcătură genetică înaltă, dovedită", a arătat Dan Jinga.

Medicul a spus că screeningul pentru grupele de vârstă 50-65 de ani este compensat 100%, se face pe bază de trimitere de la medicul de familie şi pe adeverinţa de asigurat. "Această tehnică poate fi adresată şi pacienţilor între 40 şi 50 de ani în mod gratuit şi peste 65 de ani în mod gratuit atunci când există o indicaţie oncologică", a precizat dr. Dan Jinga.

El a declarat că din cauza numărului mic de medici specializaţi în acest domeniu şi al personalului medical aferent, procedurile de screening sunt mai degrabă "ocazionale".

"În momentul de faţă suntem doar 360 de oncologi în România. Aceşti 360 de oncologi împreună cu 140 de hematologi, adică 500 de oameni sunt implicaţi în administrarea tratamentelor pentru 105.000 de pacienţi în fiecare an. Fiecărui medic îi revine în România în medie 450 de proceduri terapeutice pe lună, enorm. Din punctul de vedere al oncologilor, abia avem timp să tratăm pacienţii bolnavi", a explicat Dan Jinga.

Pe de altă parte, dr. Şerban Arghir Popescu a precizat că prin intermediul subprogramului de reconstrucţie mamară, care a debutat în luna iunie, s-au rezolvat şase cazuri la Spitalul Agripa Ionescu din Bucureşti şi 16 cazuri la Spitalul Universitar Bucureşti.

El a explicat că prin subprogram se asigură achiziţionarea unor expanderi tisulari, un fel de implanturi siliconice care se umplu treptat cu ser fiziologic şi creează un surplus de părţi moi sub care se poate plasa un implant siliconic definitiv. Expanderul tisular costă în jur de 650 de euro, în timp ce un implant cu gel coeziv costă 450 de euro.

Dr. Şerban Arghir Popescu a menţionat că "există listă de aşteptare de ordinul a 50-60 de paciente la unităţile care deja sunt cunoscute pentru intrarea în acest subprogram".