Pe sute de mii de metri pătraţi de teren se întind cinematografe, case şi depozite lăsate în paragină, dar care sunt amplasate în zone centrale ale oraşelor şi ale Capitalei. Este patrimoniul Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) Româniafilm, lăsat în paragină de statul român. Edilii au posibilitatea să le ceară de la Ministerul Culturii. Primarul Sectorului 3 al Capitalei a făcut primul pas: a cerut cinematograful Gloria de la RADEF.

În prezent, Regia mai administrează 33 de săli şi grădini de cinema aflate în proprietatea publică şi 133 care sunt proprietatea privată a statului. Potrivit calculelor EVZ, în cifre, patrimoniul RADEF arată aşa: 148.397 de metri pătraţi de clădiri şi 212.858 de metri pătraţi de teren. Un metru pătrat de teren: 1.000 - 1.500 de euro În Bucureşti sunt săli precum Cosmos - pe Şoseaua Pantelimon, Melodia - pe Ştefan Cel Mare, Flamura - pe Şoseaua Giurgiului , Bucureşti, Festival sau Capitol Capitol, situate în centrul oraşului. Deşi sunt în paragină, cinematografele şi grădinile de vară sunt adevărate mine de aur: peste 20.000 de metri pătraţi de clădire şi 33.000 de metri pătraţi de teren. De exemplu, în cazul cinematografului Drumul Sării, din sectorul 6, există o clădire de 413 mp şi un teren care are nu mai puţin de 1.200 de metri pătraţi. Pe piaţa liberă, privaţii vând un metru pătrat de teren situat în acea zonă cu aproximativ 1.000 de euro. Un alt exemplu este cinematograful Bucureşti, situat în buricul Capitalei, pe bulevardul Regina Elisabeta. Clădirea, ce-i drept în paragină, are 699 de metri pătraţi, iar terenul nu mai puţin de 1.083 de metri pătraţi. Potrivit analiştilor imobiliari, aici, un metru pătrat de teren, fără construcţie pe el, poate valora între 1.200 şi 1.500 de euro. 

Mina de aur pe care primarii nu o valorifică

Patrimoniul care a rămas RADEF-ului valorează aproximativ 7-10 milioane de euro, potrivit analiştilor imobiliari consultaţi de EVZ. Ce-i drept, valoarea patrimoniului a scăzut mult din cauza statului român care nu au mai investit bani pentru întreţinerea clădirilor, astfel că majoritatea sunt în paragină. Clădirile aflate în paragină nu valorează mult, însă terenurile de sub ele sunt mină de aur, majoritatea fiind situate în zone centrale Patrimoniul se poate salva cu 3,5 milioane de euro. O lege dă posibilitatea edililor că ceară și să întrețină imobilele, însă edilii nu s-au înghesuit până acum. Concret, Oug 91/2016 dă posibilitatea ca  primariile să intre în posesia cinematografelor, în baza unei cereri înaintate către RADEF sau către Comisia de Cultura a Ministerului Culturii. În 30 de zile, RADEF este obligată să răspundă solicitării. În caz contrar, edilii se pot adresa Ministerului Culturii. 

Ce spun primarii 

EVZ a întrebat edilii bucureșteni de ce nu cer în administrare cinema-urile și grădinile de vară? Cum au răspuns primarii:

Edilul sectorului 1, Dan Tudorache, spune că Primăria Sectorului 1 este preocupată de preluarea în administrare a cinematografelor pentru reabilitarea și reintroducerea lor în circuitul cultural. Restaurarea cinematografelor ar reda Bucureștiului nu numai monumente istorice aflate în pericol de distrugere, dar și o resursă culturală de certă valoare.

"În acest moment, conducerea Primăriei Sectorului 1 analizează această problemă și caută soluțiile cele mai oportune în privința cinematografelor, urmând să ia o decizie în perioada următoare. Decizia va fi luată după adoptarea de către Consiliul Local Sector 1 a bugetului pe 2017, pentru a vedea și dacă există resurse financiare disponibile pentru derularea unui proiect de reabilitare și modernizare a cinematografelor"m au explicat reprezentanții Primăriei Sectorului 1, pentru EVZ.

Pe de lată păarte, edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, a explicat că Primăria Sectorului 3 a preluat în administrare Cinematograful Gloria. În acest moment, acesta se află într-un amplu proces de reabilitare și modernizare.