Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, alături de preşedintele comisiei parlamentare de control a SRI, Adrian Ţuţuianu, au avut o discuţie în contradictoriu cu opoziţia pe tema înfiinţării comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, după dezvăluirile din EVZ ale jurnalistului Dan Andronic.

Dan Andronic a relatat că în seara zilei de 6 decembrie 2009, în noaptea turului 2 al alegerilor prezidenţiale în care Traian Băsescu l-a învins pe Mircea Geoană, acasă la Gabriel Oprea se aflau în aceeaşi cameră Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi, George Maior şi Vasile Dîncu şi ei discutau despre rezultatele alegerilor. La acea vreme, Coldea era numărul 2 din SRI, Kovesi - Procuror General, iar Maior – director SRI.

PSD şi ALDE au decis să înfiinţeze, în urma relatărilor lui Andronic, o comisie de anchetă care să verifice dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au existat instituţii şi persoane care ar fi încercat să influenţeze procesul electoral. PSD vrea să afle ce căutau acasă la Gabriel Oprea persoane cu funcţii înalte în stat, în noaptea alegerilor şi vrea să îi cheme la audieri pe toţi cei prezenţi în acea seară în casa lui Oprea.

O primă discuţie pe această temă a avut loc, în 20 aprilie, în şedinţa conducerii Parlamentului. Cele mai prezente voci au fost cele ale liderilor PSD şi ALDE şi a senatorului PNL Laura Scântei. Liberalii au spus că parlamentarii riscă să se facă de râs cu această anchetă pentru că nu poate schimba rezultatul alegerilor. În replică, cei din coaliţia de guvernare au întrebat opoziţia care este motivul pentru care se tem de această comisie de anchetă. Dragnea şi Tăriceanu au susţinut cu tărie necesitatea unei investigaţii parlamentare.

Extras din stenograma discuţiilor:

Domnul Liviu Dragnea:  Acum, avem pe ordinea de zi proiectul de Hotărâre a Parlamentului României pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul acestor alegeri. După cum cunoaşteţi şi din intervenţiile publice, s-a decis de către PSD şi ALDE să propună constituirea unei Comisii de anchetă pentru a verifica aspectele ce ţin de organizarea alegerilor prezidenţiale din 2009, precum şi rezultatul acestora. Noi am considerat că este necesară, şi considerăm că este necesară,  această Comisie, având în vedere că sunt puse în discuţie, principii ale statului democratic prin posibila intervenţie a unor persoane şi/sau instituţii în desfăşurarea procesului electoral şi constatarea rezultatului final. Aveţi la mapă proiectul de Hotărâre privind  înfiinţarea acestei comisii în baza prevederilor articolului 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Supun la vot introducerea în proiectul ordinii de zi a Plenului comun din 26 aprilie 2017 a proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind înfiinţarea acestei Comisii comune de anchetă. Grupurile parlamentare trebuie să-şi desemneze reprezentanţi, şi cred că ar trebui să stabilim un termen pentru desemnarea acestor reprezentanţi. Dacă în legătură cu acest punct sunt observaţii sau propuneri.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu: Revin la abordarea de la începutul acestei şedinţe. Dacă am fi avut din timp acest document, probabil că puteam găsi formule prin care să îl completăm, să venim probabil cu o extindere şi pe alte perioade de alegeri prezidenţiale şi în consecinţă vom vota împotrivă, mai ales pentru că nu am avut cum să aducem o contribuţie pe acest document. Acum îl vedem prima oară, cel puţin cei din Partidul Mişcarea Populară. Mulţumesc.

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Pe lângă cele menţionate de colegul Steriu, aş vrea să vă învederez faptul că la art.1, obiectul pentru care se constituie această Comisie parlamentară, excede activităţii Parlamentului, pentru că nu este în competenţa Parlamentului să verifice rezultatul unui scrutin prezidenţial. Vă aduc aminte, potrivit Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale şi Normelor constituţionale în vigoare, Curtea Constituţională a validat acel scrutin prezidenţial, potrivit Legii, ori reformulăm, ori temeiul aşa cum este la obiect menţionat nu ne priveşte şi ne excede atribuţiile. Dacă rămânem în această configuraţie şi în acest draft de Hotărâre, membrii Grupului parlamentar PNL din cadrul Biroului permanent reunit vor vota împotrivă.

Domnul Remus Mihai Goţiu: De asemenea, reiterez şi ceea ce au spus deja antevorbitorii. Doamna vicepreşedinte Scântei a semnalat un aspect. Eu, uitându-mă în diagonală, am găsit alte aspecte. Foarte vag, un termen de 24 de ore - convocarea şedinţelor înainte - mi se pare un termen foarte scurt. Sunt foarte multe atribuţii pe care, dacă vom hotărî să facem această comisie de anchetă, le-am putea discuta. Aşadar, propun ca această hotărâre să fie discutată în următoarea şedinţă a Biroului permanent reunit, pentru a avea timp să analizăm cu atenţie acest document.

Domnul Liviu Dragnea:  Stimaţi colegi, haideţi să discutăm acum. Am înţeles că nu s-a distribuit cu o jumătate de oră înainte. Haideţi să alocăm acum o jumătate de oră pentru studiul acestui proiect de hotărâre. Discutăm acum, punctual. Aceasta cu 24 de ore nu este o problemă. Putem să o modificăm.

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Atunci, vă propun ca cine a redactat draftul - presupun un coleg cu experienţă şi politică şi juridică, ar trebui să revizuim articolul 1, pentru că printre atribuţiile acestei comisii enunţate aici, vă repet, excedem atribuţiile Parlamentului, respectiv: „verificarea respectării dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2009”. Asta trebuia să facă Curtea Constituţională anterior validării. Nu putem să verificăm acum ceea ce a validat deja Curtea Constituţională. După care: „verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării”. La fel. Înţeleg că se doreşte prin această comisie să verificăm anumite situaţii de fapt, nu aspecte juridice – legislaţie, rezultat, obiectul validării de către Curtea Constituţională a rezultatului alegerilor din 2009. Deci, ar trebui detaliat ce anume dorim să investigăm, pentru că, aşa cum sunt redactate, cred că riscăm să ne facem chiar de râs.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, rezultatul scrutinului prezidenţial din 2009, evident, odată ce a fost validat de Biroul Electoral şi de Curtea Constituţională, nu mai poate fi întors. Mandatul s-a exercitat. Nu mai putem să anulăm mandatul preşedintelui ales în 2009. Problema este alta – problema este dacă, cu ocazia scrutinului din 2009, s-au comis ilegalităţi, s-au comis fraude, şi acest lucru ar putea să reiasă sau nu în timpul lucrărilor acestei comisii de anchetă. Poate putem să constatăm la sfârşit că totul a fost perfect, că informaţiile care au apărut nu se confirmă, şi cu aceasta închidem un episod şi o pagină şi mergem mai departe cu încredere că instituţiile statului funcţionează la parametrii optimali, că totul este perfect şi nu avem a ne îngrijora pentru votul cetăţenilor noştri. Eu cred că noi avem o obligaţie - să dăm un răspuns opiniei publice pentru aceste îngrijorări generate de informaţiile care au apărut, şi anume că procesul electoral a fost afectat, a fost distorsionat de posibila intervenţie a unor persoane sau chiar a unor instituţii. Nu putem să ştim în momentul acesta.  Nu este o chestiune minoră; nu este vorba de rezultatul recoltei de porumb la hectar. Este o chestiune foarte gravă, care indică o posibilă implicare a unor instituţii nelegitime în schimbarea rezultatului votului dat de cetăţeni. Noi, ca parlamentari, trebuie să fim preocupaţi de aceste lucruri pentru că, dacă s-au constatat anumite defecţiuni, dacă sunt anumite lacune legislative, putem să le îndreptăm. Altfel, ce facem?! Ne mulţumim numai să observăm cum a patra putere în stat aduce la lumină informaţii pe care noi nu le ştiam şi mergem mai departe?! Lucrăm cu spor la MCV? Ne ocupăm de corupţie de dimineaţă până seara şi lucrurile acestea nu le vedem? V-am spus nu odată că corupţia este într-o latură extrem de gravă – corupţia dată de exerciţiul fără control al puterii, şi, în baza principiului echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat, Parlamentul are obligaţia să se aplece asupra acestei probleme. Sigur că nu putem să ne substituim organelor de anchetă. Dacă Parlamentul va obţine indicii relevante în sensul încălcării legii, al fraudării alegerilor, sigur că mai departe este rolul instituţiilor abilitate de anchetă să meargă mai departe cu cercetarea.

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Sunt de acord cu dumneavoastră că o Comisie parlamentară de anchetă poate să verifice incidente care au apărut, sunt semnalate acum în presa curentă, care ar fi viciat până la nerespectarea Legii, deci a făcut să fie nelegală procedura de desfăşurare a alegerilor prezidenţiale din 2009 şi implicit rezultatul acestora. Dar în momentul în care noi includem la litera k), de la articolul 1, obiectul acestei Comisii de anchetă: verificarea modului în care au fost desemnaţi preşedinţii Birourilor electorale ale secţiilor de votare; verificarea modului în care au fost constituite Birourile electorale şi a modului cum s-au distribuit apoi diversele documente, suntem în procedura electorală produsă de Legea pentru alegerea Preşedintelui, au existat termene, puteau să fie făcute contestaţii, este mult prea mult. Una este să verificăm nişte aspecte cu privire la implicarea unor instituţii sau unor persoane, reprezentanţi ai unor instituţii în procesul electoral şi alta este să intrăm atât de în detaliu, nu face obiectul nostru.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Doamna vicepreşedintă, eu am o întrebare, însă, foarte simplă, iertaţi-mă: de ce vă temeţi? Care-i temerea?

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Nu. Mă tem că ne facem de râs. Parlamentul, chiar şi atunci când adoptă o Hotărâre proprie, trebuie să aibă în vedere respectarea legilor pe care tot aici în Parlament le-am votat, anterior. Dar aşa cum este redactat articolul 1, încălcăm o serie de legi. Dacă îmi permiteţi, în decurs de o oră vi le detaliez.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Eu vă spun următorul lucru: dacă aceste încălcări au avut loc, şi, vorbesc la modul ipotetic. Ele au fost acoperite de anumite persoane sau instituţii care aveau un interes în acest sens, şi noi aflăm de abia acum de aceste lucruri. Ce părere aveţi? Este interesant să le aflăm? Sau preferăm să ne facem că nu au existat, şi să ţinem totul sub preş? Aceasta este întrebarea esenţială la care trebuie să ni se răspundă!

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Nu răspunde nimic. Orice implicare care a avut ca efect încălcarea Legii, la momentul organizării şi derulării alegerilor prezidenţiale din 2009, de către orice persoană sau orice instituţie. Chiar dacă sunt identificare astăzi, atâţia ani mai târziu, trebuie semnalate, verificare chiar şi de către o Comisie parlamentară, dar nu la modul la care l-aţi detaliat aici. Ori punem ceva mai generic, sau puneţi punctual o situaţie de fapt, sau o faptă concretă, ce anume aspecte, pentru că aici, sunt identificare aspecte de procedură electorală care erau prevăzute în Lege, care aveau un termen de contestare la momentul respectiv şi deja sunt asumate şi validate, eu asta vă zic, nu spun că din punct de vedere politic nu aveţi voie să anchetaţi un incident sau o faptă sau o implicare sau orice altceva.

Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, ţinând cont că majoritatea acestor instituţii sunt sub control parlamentar, de ce ne speriem că vom afla adevărul, chiar dacă după opt ani?! Sunt lucruri pe care, fiind în control parlamentar, putem îmbunătăţi legea, pentru că majoritatea vin din respectarea sau din nerespectarea legii. Vedem dacă anumite instituţii ale statului şi-au desfăşurat activitatea potrivit prevederilor legale. Deci, din punctul nostru de vedere, această comisie şi prevederile aşa cum au fost trecute în acest proiect de hotărâre, repet, nu fac decât să clarifice. În al doilea rând, prin regulamentul pe care Comisia în cinci zile de la adoptare îl stabileşte, de asemenea va clarifica. Deci, sunt chestiuni normale. Iar, în plus, în plenul reunit nu facem decât să aprobăm pe articole fiecare din aceste propuneri. Deci, fiecare grup parlamentar la plenul reunit îşi va susţine sau nu aceste propuneri la înfiinţarea comisiei.

Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamna vicepreşedintă, vreau să vă spun că, de exemplu, Comisia pentru anchetarea evenimentelor Revoluţiei din 1989 şi-a încheiat activitatea undeva prin ’99 sau ceva de genul acesta. Personal, am făcut parte din foarte multe comisii de anchetă mult mai speciale decât aceasta. Am fost chiar preşedintele Comisiei de anchetă cu întreprinderile de comerţ exterior, ceva de genul acesta, care şi aceea a durat vreo cinci ani. Vă contraziceţi puţin pentru că în timp ce contestaţi verificarea, respectiv respectarea dispoziţiilor legale ale articolului 1, înţeleg eu de la dumneavoastră că contestaţi, dumneavoastră spuneţi că ar trebui să fim ceva mai evazivi, să nu fim punctuali. Acesta este foarte evaziv pentru că este vorba de respectarea dispoziţiilor legale. Şi pot să vă spun că, în desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, parlamentarii, colegii noştri reprezentanţi, vor pune întrebări şi, dacă în timpul şedinţei cei care sunt întrebaţi constată că ne excedem atribuţiile, lucrurile încetează acolo, pe loc, punctual. Iar 1.a) este destul de evaziv – verificarea dispoziţiilor legale.

Doamna Laura-Iuliana Scântei: Domnule vicepreşedinte, nu m-am referit la asta. Cred că ar trebui doar să punem un obiect general care include atât chestiuni juridice, dacă vreţi, de norme, de acte, cum spunea domnul preşedinte mai devreme, cât şi situaţii de fapt, pentru că, detaliindu-le, mă uit acum şi la litera i) – „verificarea modului în care au fost soluţionate sesizările”. Păi, erau instanţele. Vom genera un alt conflict constituţional sau, mă rog, discuţii despre existenţa unui astfel de conflict.

Domnul Adrian Ţuţuianu: Cred că, având în vedere afirmaţiile şi considerentele aduse în faţa dumneavoastră de domnul Tăriceanu legat de rolul Parlamentului,  nu poate sta pasiv în momentul când se fac afirmaţii publice legate de legalitatea desfăşurării unui proces electoral. Deci, cred că trebuie luate toate în considerare, şi vreau să vă spun că avem, pe de o parte, un articol consistent publicat în presă şi anunţul făcut de domnul Andronic – că vine cu elemente suplimentare care să ateste că persoane sau instituţii s-au interferat nelegal în procesul electoral. M-am uitat puţin de dimineaţă pe câteva hotărâri ale Biroului Electoral de la vremea aceea şi pe hotărârea Curţii Constituţionale. Haideţi să vă dau câteva elemente concrete: 900 de mii de oameni, au votat, potrivit documentelor, la secţii din gări, autogări, campusuri universitare, înseamnă 10% dintre cei care au exercitat dreptul de vot în anul 2009 la alegerile prezidenţiale. A verificat vreodată cineva, dacă persoanele respective s-au aflat şi pe listele permanente şi pe cele care au fost suplimentare? Eu vă spun că nu! Al doilea lucru: avem cu toţii sesizat de presă de ani de zile că la Paris au votat nu ştiu câte mii de oameni şi toată lumea a comentat că fizic lucrul acela nu se putea întâmpla. A verificat vreodată cineva ce s-a întâmplat la Paris, sau în alte secţii de votare din străinătate pe acest subiect? Pentru că m-am uitat tot pe lege, şi trebuia să ai timp să completezi o declaraţie pe propria răspundere, să fii trecut într-un tabel special, şi să poţi să-ţi exerciţi dreptul de vot. Şi al treilea lucru, tot rezultat din aceste documente. M-am uitat ce a verificat Biroul electoral central la solicitarea Curţii Constituţionale. Şi a verificat doar 174 de mii de voturi. Nu a făcut, Biroul electoral, o verificare extinsă a eventualelor situaţii de vot multiplu, nu a făcut o verificare extinsă la nivel naţional a voturilor nule sau a celor care puteau fi puse de o parte sau de alta. Ca urmare, eu cred că sunt suficiente temeiuri ca Parlamentul să-şi asume rolul pe care îl are, potrivit Constituţiei, şi evident că nu o să tragem alte concluzii, decât cele care sunt legale. Dacă sunt încălcări ale legii, vor fi sesizate instituţiile competente, dacă sunt necesare modificări ale legislaţiei, este treaba noastră să facem acest lucru şi dacă sunt persoane care au interferat nelegal acest proces electoral trebuie să răspundă. Şi asta este sănătos pentru evoluţia democraţiei din România. Trebuie să dăm încredere cetăţenilor că votul lor contează. De prea multe ori auzim în ultimul timp: „Nu mai mergem la vot, că nu prea contează ce votăm noi şi contează ce vor alţii” Deci, eu cred că este de datoria noastră a tuturor, indiferent de partid să ne aplecăm asupra acestui subiect.

Domnul Eugen Tomac:  Bună ziua, domnule preşedinte, stimaţi colegi. Aş vrea să clarific o chestiune pe care domnul preşedinte Ţuţuianu a ridicat-o aici. Legat de Paris. Nu aş vrea să ducem în ridicol dezbaterile pe această temă, pentru că, domnule preşedinte, în 2007, la referendumul pentru suspendarea Preşedintelui Băsescu, la Paris au  votat mai mulţi decât în 2009, la fel cum în 2014 la Londra şi la Paris au votat aproape cu 800 de cetăţeni decât în 2009. Deci, nu ar trebui să ne luăm după repere pe care le-am inventat în spaţiul public şi au luat o tentă politică. Dacă există dorinţa de a clarifica chestiunea legată de 2009, ar trebui să facem un lucru foarte simplu: să renumărăm toate voturile. Asta este propunerea pe care o facem noi şi pe care am vrea să o introduceţi în obiectivele acestei Comisii de anchetă. Pentru că altfel, putem doar să…..Eu îmi aduc aminte, că la solicitarea PSD, în 2009, s-au renumărat toate voturile nule din „Diaspora”. Şi îmi aduc aminte foarte bine atunci, că inclusiv printre voturile nule, mult mai multe erau de partea candidatului câştigător. Deci, există şi aceste documente, care pot fi analizate de către Comisie.

Domnul Liviu Dragnea: Eu nu vreau să ne înţelegeţi greşit. Eu nu ştiu ce obiective au colegii mei. Obiectivul meu principal este să arătăm după această comisie de anchetă că nimeni nu are dreptul să conteste rezultatul acelor alegeri pentru că s-au desfăşurat perfect. Deci, nu ştiu de ce plecaţi de la această idee greşită. Eu chiar mă gândesc că tot ce prezentam eu la televizor în acele zile şi nopţi erau nişte prostii! Şi contestaţia pe care am depus-o la Curtea Constituţională se referea doar într-un punct la voturile nule; se referea la mult mai multe puncte, care bineînţeles că nu au fost luate în seamă. Dar nu avem noi competenţă să discutăm astăzi lucrurile acestea. În comisia de anchetă oricine poate să spună ce ştie, este bine să spună adevărul. Nu noi am pornit această dezbatere. Aduceţi-vă aminte. Domnul Andronic, domnul Traian Băsescu şi alţi cetăţeni. Până la urmă, cred că pe toată lumea ajută să ajungem la aflarea adevărului. Dacă vom reuşi. Mulţi spun că nu vom reuşi, dar poate vor mai ieşi la iveală nişte lucruri. Şi, sincer, nu văd de ce atâta teamă cu această comisie de anchetă. Pentru că Parlamentul nici nu are foarte multe atribuţii.

Din sală (fără microfon): Domnule Tomac, în 2009 dumneavoastră eraţi secretar de stat la departamentul care avea atribuţii în domeniul derulării alegerilor?

Domnul Eugen Tomac: Am fost chiar secretarul de stat coordonator al desfăşurării alegerilor în străinătate, şi vă spun eu că nici un diplomat nu ar fi dispus să îşi sacrifice cariera pentru zece voturi aruncate în plus. Deci, cunosc foarte bine procedura. A existat o comisie şi atunci, au existat audieri şi atunci. Pot fi consultate procesele-verbale.