A avut șansa de a fi primul premier liberal după 80 de ani. Fostul premier dorește acum să ajungă președinte, din postura de independent. Cititorii „Evenimentului zilei” pot adresa întrebări politicienilor prezentați în cadrul campaniei „Dosar de prim- ministru” la tel. 021.202.20.00 sau pe adresa officeredactie@evz.ro

Se spune în popor că bucuria mai ia și mințile. (…) Este de datoria mea, ca prim-ministru, să atrag atenția că aderarea la UE nu este biletul câștigător la loterie, care ne face pe toți, instantaneu, bogați, celebri și fără griji”, declara Călin Popescu Tăriceanu în discursul susținut în Parlament, în ședința din 20 decembrie 2006, dedicată admiterii în UE.

Dacă în ceea ce privește „efectul miraculos” asupra românilor, vorbele de atunci s-au adeverit, nu același lucru este valabil și pentru viața lui Tăriceanu, care, până acum, a tras lozul câștigător.

Cariera sa politică s-a bazat pe o serie de circumstanțe favorabile ce l-au adus în situația de a intra în cărțile de istorie drept premierul care a contribuit la revenirea României în Europa civilizată, cel puțin pe hârtie. Prima dintre circumstanțe este legată de familia în care a crescut, tatăl său vitreg, Dan Amedeo Lăzărescu, fiind un liberal cu o lungă tradiție, fost deținut politic și, după 1989, unul dintre fondatorii PNL. Mare parte din reuniunile liberalilor s-au ținut în apartamentul familiei. Așa se face că Tăriceanu ajunge membru al PNL, după ce, la vârsta de 19 ani, cochetase cu vocația de fotomodel, pentru ca apoi să devină inginer constructor și asistent universitar. Este ales deputat, încă din prima legislatură și rămâne parlamentar până în prezent. Membru al grupării Dinu Patriciu, în 1993, pleacă din PNL și înființează PNL-Aripa Tânără, însă revine în formațiunea liberală sub umbrela Convenției Democrate Române și ajunge ministru al Industriilor (1996-2000).

„Dragă Stolo”, îți mulțumesc!

O altă circumstanță favorabilă care îi deschide drumul către vârful carierei sale este episodul „Dragă Stolo”. În 2004, președintele de atunci al PNL, Theodor Stolojan, surprinde scena politică prin retragerea din cursa pentru președinție. Este înlocuit de Traian Băsescu, cel care ar fi urmat să ocupe postul de premier, din partea Alianței PNL-PD. La partid, locul său este preluat de Tăriceanu, care devine și candidat pentru postul de premier. Astfel, trage lozul câștigător și ajunge la Palatul Victoria, de unde pleacă după un mandat întreg de patru ani, în pofida războiului care se declanșase între el și președinte. Două momente au stat la baza conflictului: refuzul de a demisiona în vara lui 2005, atunci când Băsescu făcea presiuni pentru alegeri anticipate, și opoziția față de fuziunea PNL-PD. Punctul culminant a fost declanșat de „bilețelul roz”, în 2007, atunci când șeful statului îl acuză că i-a scris pentru a interveni în favoarea prietenului său, Dinu Patriciu. Divorțul devine definitv, iar Tăriceanu îi exclude pe democrați din guvern și susține prima suspendare a președintelui. Supraviețuiește la putere, cu sprijinul PSD, fiind atacat și din interiorul propriei formațiuni de Crin Antonescu care va prelua partidul în 2008. Ca premier, deși se lăuda că „economia duduie”, a fost acuzat că a lăsat o moștenire grea, mare parte din banii de la buget mergând spre primarii liberali. În martie 2014, demisionează din PNL, în semn de protest față de decizia de a rupe alianța cu PSD. Drept răsplată, socialdemocrații îi oferă șefia Senatului. Își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din noiembrie și revine obsesiv la Traian Băsescu, propunând a treia suspendare a președintelui. Norocul nu-i mai surâde nici cu suspendarea, nici cu aspirațiile prezidențiale. Tragerea la sorți pentru ordinea candidaților pe buletinele de vot îl plasează pe Tăriceanu pe poziția 13.

Rapidist, pilot și motociclist

Inginer de profesie, Tăriceanu își încearcă norocul în zona afacerilor și a presei. A pus bazele celui de-al doilea radio privat din România, Radio Contact, și este membru fondator al Clubului Român de Presă. Pasiunea pentru automobilism, moștenită de la bunicul matern, primul reprezentant Ford în România, își pune amprenta pe afacerile sale. Din 1993, conduce Automotive Trading Services, promovând marca Citroen, și a fost acuzat de conflict de interese, în problema taxei auto. Tăriceanu este rapidist și obișnuia să vină cu motocicleta la ședințele de guvern. Un lucru mai puțin cunoscut, fostul premier are și brevet de pilot, pe care și l-a reînnoit în 2014. Dorind să se evidențieze prin eleganță și educație, stârnind ironia adversarilor pentru ținuta vestimentară accesorizată cu papion, Tăriceanu a demonstrat că nivelul de cultură nu se ridică la înălțimea pretențiilor. El a spus recent că romanul care l-a marcat este „Meitrei” (pronunția corectă a numelui eroinei care a dat și titlul romanului semnat de Mircea Eliade fiind Maitrei, scris corect Maitreyi). În vârstă de 62 de ani, Tăriceanu se află la a cincea căsătorie. Cea mai mediatizată relație a fost cu Ioana Tăriceanu, pe vremea când era șef al Executivului.

Ce a spus el

● „Nu am făcut un secret din pasiunile mele. Am încercat pe parcursul carierei să împac ceea ce ține de viața personală, de pasiunile mele, cu activitatea politică, astfel încât să nu fie nevoie să mă ascund de ochii cetățenilor” (august 2014)

„Eu sunt inginer constructor și îmi place uneori să vorbesc metaforic folosind termeni din meseria mea. Ca președinte, am intenția să deschid trei șantiere naționale în care să reconstruim părți importante ale vieții politice și sociale a României” (septembrie 2014) „PNL-ul trebuie să plece de la o analiză a situației și anume luni în șir de criză politică și economică foarte gravă la care trebuie găsită o soluție, iar această soluție nu trebuie să se bazeze exclusiv pe ura împotriva lui Băsescu. (…) O analiză și o dezbatere sigur trebuie făcute, fără ca să persistăm în această atitudine de a ne considera un fel de cățeluș al PSD-ului” (decembrie 2009)

„Cu femeile cu care m-am iubit, m-am și însurat“ (2008).

Ce au spus alții despre el

● Crin Antonescu: „Chiar dacă sunt un bun creștin și cred că orice oaie rătăcită trebuie primită la locul ei, în cazul lui Tăriceanu sigur că nu aș lua în seamă această cerere de reînscriere (în partid, n. red). PNL nu are nevoie in acest caz de un fugar decăzut, de o slugă a PSD-ului”. (aprilie 2014)

● Victor Ponta: „Există în România, în acest moment, un singur reprezentant în campania prezidențială al Dreptei, și acela este Tăriceanu. Eu sunt reprezentant al Centrului-Stânga, iar ceilalți - reprezentanții lui Băsescu. Ce vor decide oamenii? Probabil Dreapta – Tăriceanu, sau Stânga – eu” (august 2014)

● Traian Băsescu: „Tăriceanu a fost un prim-ministru catastrofal. Nu am mai reușit să spun acest cuvânt despre nici un primministru. O fi frumos, o avea papion, o fi admirat, dar când vine vorba de caracter… (august 2011)

PUNCTE TARI

● A fost şef al Executivului în perioada 2004-2008, fiind asociat cu o perioadă de creştere economică, situație care îi aduce puncte electorale în ochii românilor.

De altfel, Tăriceanu a ştiut să-şi mediatizeze reuşitele: cea mai mare creştere economică din UE, dublarea salariilor, dublarea pensiilor.

Acesta este de altfel, unul din argumentele pe care le foloseşte deseori.

● Experiență politică. Ca şef al Guvernului şi preşedinte al PNL are experiență în negocierile politice, iar apropierea de PSD l-a ajutat să rămână la Palatul Victoria timp de patru ani, cu o susținere în Parlament de 25%.

● Votul uninominal. Schimbarea sistemului electoral în 2008 în sistem proporțional în colegii uninominale. Acest sistem a favorizat PNL, partidul din care Călin Popescu Tăriceanu a făcut parte timp de 24 de ani.

● Experiența în afaceri îi oferă o bună cunoaştere a mediului de business şi a economiei în general, funcțiile sale guvernamentale sau în Parlament fiind legate de acest domeniu.

● Cota unică de impozitare. Alături de preşedintele Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi-a asumat meritul introducerii cotei unice de impozitare, măsură de Dreapta, apreciată de mediul economic, care a devenit o emblemă a Alianței D.A.

● A rezistat în războiul politic cu Traian Băsescu.

Deşi ruptura politică dintre Tăriceanu- şef al Executivului- şi Traian Băsescu-preşedinte al României, a fost vizibilă din primele luni de mandat ale fostului şef al PNL, acesta a rezistat presiunilor venite din partea şefului statului să demisioneze.

Tăriceanu a rămas la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare din 2008.

● Funcția de preşedinte al Senatului îi oferă anvergură politică şi capacitate de negociere.

● Are carismă, abilități de comunicare şi vizibilitate mediatică.

● A reuşit să rămână premier timp de patru ani, într-un context în care scena politică era fragmentată.

PUNCTE SLABE

● A gafat în politica externă. În iunie 2006, a anunțat că sprijină retragerea trupelor în Irak, fără să se consulte cu preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului s-a opus şi deşi trupele nu au fost retrase, România a fost pusă într-o lumină proastă la nivel internațional din cauza intenției de a nu ne respecta angajamentele față de SUA.

● Acuzații de intervenție în justiție. Tăriceanu a fost deseori criticat pentru modul în care a gestionat acest capitol. După episodul „bilețelul roz”, Tăriceanu a intrat în conflict cu şeful statului pentru numirea Noricăi Nicolai la Justiție. La rândul său, şi Monica Macovei a reclamat în repetate rânduri presiuni la adresa sa privind cazuri din justiție venite de la Tăriceanu.

● Apropierea de PSD. Tăriceanu a fost aspru criticat de foştii săi colegi din PNL pentru faptul că a plecat din partid după 24 de ani şi s-a pus la dispoziția lui Victor Ponta. În plus, el a încercat să racoleze cât mai mulți membri ai PNL pentru a-şi face partidul. De altfel, multe voci au afirmat că PLR are drept obiectiv captarea electoratului liberal prin personalitatea lui Tăriceanu, astfel încât, în turul II al prezidențialelor acesta să voteze cu Ponta .

● Apropierea de Dan Voiculescu. Un scenariu vehiculat în ultima perioadă, după ce Tăriceanu a reluat tema suspendării lui Traian Băsescu, cu doar câteva luni înainte de sfârşitul mandatului acestuia. Este o temă predilectă a lui Dan Voiculescu, care, de altfel, şi-a exprimat susținerea pentru ea, din închisoare.

● Joaca de-a demisia. În 2005, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, inițial, că este de acord să demisioneze din funcția de premier pentru declanşarea alegerilor anticipate, aşa cum a dorit Traian Băsescu. La scurt timp, Tăriceanu s-a răzgândit, ceea ce i-a adus porecla „Răzgândeanu”.

● Nu a ştiut să gestioneze plecarea din guvern a miniştrilor PDL. În aprilie 2007 i-a demis pe miniştrii democrat-liberali din guvern, PDL a intrat în Opoziție, criticând Guvernul. Retorica PDL a avut success, partidul crescând în Opoziție, având acelaşi scor cu PSD la alegerile parlamentare din 2008.

Istoria bilețelului roz

Unul dintre cele mai mari scandaluri din perioada în care Călin Popescu Tăriceanu se afla la Palatul Victoria este cel al bilețelului roz, în care acesta îi cerea şefului statului să intervină în favoarea lui Dinu Patriciu. Prima care a făcut publică această informație a fost Elena Udrea, într-o emisiune a Antenei 3, în ianuarie 2007. „Era un soi de carte de vizită mai mare, roz sau galbenă, cu antetul primului-ministru, scrisă și semnată de mână, în spatele căreia erau anexate date despre proces și firma Rompetrol”, a povestit Udrea.

Prima reacție: Tăriceanu neagă

Imediat, Tăriceanu a negat vehement un astfel de demers. „Am să vă spun foarte clar că nu puteam să îi cer președintelui așa ceva și acel bilet nu există. Este ca și cum i-aș cere lui dracu să intervină pe lângă Dumnezeu, să mă pun bine pe lângă el. Este o pură făcătură și altceva nu am de comentat”, a susținut Tăriceanu. Ulterior, Administrația Prezidențială a căutat în arhive, iar Traian Băsescu a confirmat existența acestui document. „1. Dragă Traian, îți trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. 2. Dacă ai ocazia, să vorbești la Parchet despre subiect?”, scria în biletul transmis de Tăriceanu. Şeful statului l-a criticat dur pe premierul liberal pentru acest demers. „Domnul prim-ministru îmi propunea un parteneriat, dar, din păcate, la câteva luni după ce și eu împreună cu el am vorbit în campania electorală despre oligarhia PSD”, a spus Băsescu. Cu alte cuvinte, a continuat președintele României, bilețelul ar fi avut ca mesaj „a venit timpul nostru”. Istoria bilețelului roz a venit după ce tot Udrea a relatat, în noiembrie 2005, despre telefonul pe care Tăriceanu i l-a dat procurorului general, Ilie Botoș, pentru a se „interesa” de dosarul Patriciu.

Plângere penală în 2014

În iunie, PMP a depus plângere penală împotriva lui Tăriceanu, pentru trafic de influență în favoarea omului de afaceri Dinu Patriciu, în episodul „bilețelul roz”. „Tăriceanu ar trebui să-şi dea de urgență demisia din fruntea Senatului. El este ultimul om care ar putea vorbi despre onoare sau justiție, în condițiile în care acum nu este decât o marionetă în mâinile lui Dan Voiculescu şi a tuturor celor care au probleme cu legea şi vor să scape nepedepsiți, după ce au prăduit România. Sunt convinsă că DNA de acum va putea face mult mai multă lumină în acest caz decât Parchetul General de atunci, pe care majoritatea PNL-PSD îl controla”, a explicat preşedintele PMP, Elena Udrea. În replică, Tăriceanu a spus că singurul lucru pe care doreşte să îl comenteze este că „DNA va putea să analizeze, şi justiția trebuie să funcționeze”.