Recuperarea prejudiciilor din infracţiuni trebuie să devină o prioritate pentru România, spune ministrul Justiţiei. Este o declaratie făcută în contextul în care statisticile arată că Fiscul reuşeşte să recupereze, anual, în jur de 5% din sumele confiscate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Iar procurorii au descoperit că suspecţii găsesc metode din ce în ce mai inventive să îşi ascundă avererea - de la vânzări fictive la donaţii către rude sau bani tranferati în conturi deschise în state ce acceptă greu cooperarea cu anchetatorii români.

România încă mai are multe lipsuri la capitolul recuperării prejudiciilor aduse statului. O recunoaşte chiar ministrul Justiţiei. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că una dintre "temele emergente" aflate pe agenda internaţională, promovată inclusiv la nivelul Uniunii Europene (UE), este reprezentată de recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni. Ministeul Justiției are în subordine o Direcție care se ocupă de recuperea prejudiciilor. 

"O temă emergentă pe agenda internaţională, promovată substanţial inclusiv la nivelul Uniunii Europene, o constituie recuperarea prejudiciilor rezultate din săvârşirea de infracţiuni. Aceasta implică inclusiv o schimbare de cultură juridică şi de abordare a procesului penal", a spus Cazanciuc, la Conferinţa ministerială Justiţie şi Afaceri Interne a statelor SEECP. În acelaşi context, ministrul Justiţiei a precizat că mesajul "clar" anticorupţie trebuie să rămână unul "de prim rang" pentru întreaga Europă.

Model de urmat

"Mesajul clar anticorupţie pentru regiunea noastră şi pentru întreaga Europă este şi trebuie să rămână unul de prim rang. Ţările din regiune au dovedit că au găsit soluţii eficiente de combatere a fenomenului. Avem modele de succes în România, Croaţia, Slovenia", a adăugat Cazanciuc. Demnitarul a adăugat, pe de altă parte, că volumul de activitate, reorganizarea hărţii judiciare, alocările bugetare şi infrastructura sunt probleme cu care se confruntă sistemul judiciar din zona Balcanilor. "Reprezentanţii sistemelor judiciare au identificat corect provocările din regiune. Avem aici în vedere durata procedurilor, volumul de activitate, reorganizarea hărţii judiciare, alocările bugetare sau problemele legate de infrastructură. Acestea, alături de măsurile de reformă judiciară şi de asigurarea integrităţii la nivelul sistemelor judiciare, reprezintă în viziunea noastră priorităţi de ordin regional", a spus Robert Cazanciuc, în cadrul întâlnirii.

Ingeniozitatea suspecților

Asta în condiţiile în care datele autorităţilor arată că mai puţin de 5% din prejudicii sunt recuperate efectiv. Iar anchetele din ultimul an demonstrează şi ingeniozitatea suspecţilor în a găsi metode tot mai originale pentru a ascunde banii despre care procurorii spun că au fost obţinuţi ilegal. Averea este trecută pe numele unor rude, sunt folosite conturi off-shore, sau investiții în lingouri de aur care sunr ascunse.

Fostul ministru Cristian David, spre exemplu, ar fi încheiat un contract fictiv cu mama sa. Scopul era să justifice aproximativ 60.000 de euro, pentru a evita confiscarea sumei, spun procurorii.

Radu Nemes, supranumit Regele Motorinei, avea, în momentul în care a fost reținut de agenții FBI, au în lingouri de aproximativ 3 milioane de dolari. 

Judecătorea Veronica Cîrstoiu, cunoscută drept Regina șpăgilor din justiție, și-a clădit un adevărat imperiu imobiliar pe numele rudelor sale. 

Tot în familie ar fi încercat şi Mircea şi Vlad Cosma să evite pierderea averii, în eventualitatea unei condamnări. Procurorii spun că cei doi şi-au donat rudelor casele şi apartamentele imediat ce DNA a început o anchetă pe numele lor. Vlad Cosma tocmai scăpase de arest, cu sprijinul colegilor deputaţi care au refuzat ridicarea imunităţii sale.

Primarul din Constanţa şi-ar fi ascuns banii în conturi din Israel, fiind de notorietate reticenţa acestui stat în a comunica astfel de date. Acuzat că a primit mită prin intermediari, edilul s-a apărat. „Eu am împrumutat un cetățean grec acum 10-12 ani de zile, este și în declaraţia de avere, și creanța sa a fost preluată de către Elan, care mi-a returnat o parte din ea chiar fără să mă anunțe”, a spus Radu Mazăre.

Magistraţii au însă cadrul legal pentru a da de urma banilor ascunşi. Legea Confiscării extinse a averilor a fost adoptată în urmă cu un an, însă până acum s-a aplicat într-un singur caz.