Dilema lui Daniel Constantin – cum să păstreze hrana ieftină în țară

Dilema lui Daniel Constantin – cum să păstreze hrana ieftină în țară

2014 a fost al doilea an, consecutiv, din ultimii 20, în care România a avut excedent comercial la produse agroalimentare, declara, ieri, într-un interviu pentru Agerpres, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Mai mult, anul trecut excedentul a crescut cu 60% față de 2013, se lăuda ministrul.

Avea și o mică nemulțumire: continuăm să exportăm produse neprocesate.„Urmează să facem pasul următor să integrăm toată această producție și să exportăm în viitor mai multe produse procesate, iar fondurile europene din viitorul PNDR 2014-2020 vor merge cu prioritate în această direcție", a spus Constantin.

Într-adevăr, printre produsele de top la export sunt animalele vii, fie că vorbim de ovine, bovine sau pui.

În schimb, ce importă România? Tot undeva în top se află carnea -  pui, vită la caserolă etc.

Ne puteți urmări și pe Google News

O problemă ivită acum câțiva ani, aceea a antibioticelor din carnea de pui, a scos la iveală lanțul schimburilor comerciale ale României în domeniul cărnii.

Mai precis, o parte din carnea venită din Occident este de fapt de origine românească. Puii pleacă vii la export, în țara de destinație sunt „procesați”, de regulă pieptul, ceva mai scump, rămâne la străini, iar pulpele și măruntaiele se întorc în țară, sub formă proaspătă sau congelată, având însă înglobat în preț de două ori costul transportului. Consecința? În statisticile Eurostat se observă că, deși la noi puterea de cumpărare este mult mai mică decât în restul țărilor UE, pe mâncare plătim la fel de mult sau chiar mai mult decât ceilalți.

Numai anul trecut importurile de carne de porc le-au depășit cu 300 de milioane de euro pe cele din 2013, în timp ce la pui diferența a fost de aproape 150 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate de ministru. Carnea de porc pare a fi în fruntea creșterilor la import, în 2014 față de 2013. Per total, în 2014, excedentul comercial a fost de 514 milioane de euro.

Asta înseamnă că dacă producătorii noștri ar fi avut lanțuri complete de producție, subvenții ca la vecini și ar fi fost un pic mai întreprinzători, nu mai era nevoie să exportăm animale vii ci le păstram pentru consumul intern de carne, excedentul comercial putea fi mult mai mare, iar ponderea de hrană made in Romania din magazine ar fi crescut, cu o influență directă asupra prețurilor.  

În schimb, ce exporturi au crescut anul trecut? Datele prezentate de ministru indică un miliard de euro în plus la exporturile de grâu, după ce 2014 a fost un  agricol excepțional, ca și 2013, adică o întâmplare datorată vremii. Provocarea lui Constatin va fi să transforme excedentul agricol dintr-o întâmplare într-o constantă.