Diego Brasioli, ambasador al Italiei în România din februarie 2013, a vorbit în interviul pentru EVZ despre faptul că România trebuia să fie de mult timp membru al comunității Schengen, despre investițiile italiene în țara noastră și despre atragerea de fonduri europene.

 

1. Vă rugăm să ne spuneți, pe scurt, care sunt prioritățile președinției italiene a UE și cum vedeți o soluție pentru criza economică în care s-a zbătut Europa în ultimii ani?

 

Prioritățile sunt numeroase. Una dintre principalele probleme din acest moment este, evident, încercarea de a ieși din această criză economică, ce afectează toate țăriledin Europa, într-o măsură mai mare sau mai mică. Cele mai recente date arată că toate țările, în măsură variabilă, sunt afectate de această criză. Pentru Italia și pentru alte state europene, provocarea reprezintă încercarea de a relansa economia, în special pentru tineri. Efortul principal este acela de a combate șomajul, mai ales în rândul tinerilor, din perspectivele de creștere acordând o mai mare atenție unor reguli ce trebuie respectate.

 

Există, apoi, o criză de neîncredere față de Uniunea Europeană, care a fost demonstrată prin ultimele alegeri la Parlamentul European. Am văzut că a existat succesul unor partide anti-europene. Este interesant că în Italia, coaliția de guvernare a obținut un succes important, iar partidele anti-sistem au avut un rezultat slab. România este un exemplu aparte, pentru că nici în Parlamentul național, nici în cel European, nu are reprezentanți care să fie anti-UE.

 

2. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

 

Probabil pentru că există încă o mare încredere din partea opiniei publice românești față de Uniunea Europeană. Aderarea la UE a României este recentă și încă există doar efectele pozitive ale acestei integrări, România fiind un exemplu semnificativ în acest moment. De aceea, este normal ca un guvern cum este acum cel al Italiei, pro-european, să găsească un aliat la fel de puternic în guvernul României. Aceasta reprezintă o sursă de speranță pentru viitor.

 

La nivel european, putem să constatăm că România împărtășește foarte bine concepțiile președinției italiene și suntem foarte mulțumiți să vedem că, deși nu se află în zona mediteraneeană, România împărtășește preocuparea Italiei față de ceea ce se întâmplă în sud, în special în problema imigrației. Acesta este un alt subiect important pentru noi, în timpul președinției – din păcate,din cauza crizelor din Orientul Mijlociu și din Nordul Africii, Europa este foarte preocupată de acest fenomen al imigrației. Italia se găsește în prima linie a confruntării cu această problemă. În 2014 ne-am confruntat cu unele debarcări și tentative de debarcări din nordul Africii în țara noastră. în încercarea lor de a ajunge pe coastele Italiei, în special în ultimele luni ale sezonului estival. Este o problemă pentru toate țările europene, pentru că acești imigranți debarcă în Italia, dar, în realitate, se instalează pe tot continentul european, pentru că acesta este văzut ca o regiune de libertate și oportunități Unul dintre scopurile noastre este să atragem atenția partenerilor europeni asupra faptului că aceasta devine deja o problemă din ce în ce mai gravă. Deși e la distanța mare de Marea Mediterană, România este una dintre țările care împărtășește această opinie.

 

3. Ce șanse credeți că are România să îi convingă pe partenerii europeni să o accepte în spațiul Schengen și ce poate face Italia în acest sens, pentru că v-ați exprimat susținerea?

 

Poziția guvernului italian în problema Schengen este foarte simplă. Italia consideră că România a îndeplinit de mulți ani criteriile tehnice, care să-i permită intrarea în spațiul Schengen. Acest lucru a fost recunoscut și de Consiliul European în 2011. Acum trebuie luată doar decizia politică. România ar fi trebuit de multă vreme să fie deja membru al comunității Schengen. Trebuie, totuși, să se ajungă la un consens – pentru că este nevoie de o soluție în unanimitate și Italia întotdeauna a susținut intrarea României în Schengen. De câte ori România ridică această , Italia o susține. O posibilă soluție ar fi intrarea în doua etape: prima, doar cu frontierele maritime și aeriene, a doua cu cele terestre. Nu știu când se poate ajunge la consensul necesar, dar cu siguranță România poate să conteze pe țara noastră pentru a face parte din spațiul Schengen.

 

4. Argumentul pe care îl susțin adversarii acestui obiectiv al României este cel al corupției, lipsei independenți justiției și funcționării statului de drept. Credeți că putem să îi determinăm să ne accepte așa cum suntem sau trebuie să ajungem facem progrese în aceste domenii?

 

Nu pot să-mi exprim opinia asupra poziției altor state. Poziția Italiei e simplă, pentru că pentru intrarea în Schengen trebuie îndeplinite niște criterii și acestea au fost respectate. Există apoi acest Mecanism de Cooperare și Verificare, care se ocupă de alte chestiuni. Cu siguranță sunt în acest dosar chestiuni care sunt deschise, corupția și independența justiției. Tocmai din acest motiv este încă în funcțiune acest mecanism de verificare, dar noi credem că este vorba despre două chestiuni separate, care ar trebui să rămână așa.

 

În ceea ce privește evoluțiile în acest dosar MCV, România, într-adevăr, trebuie să facă progrese și le face deja, iar noi le salutăm. La fel, relațiile între țările noastre, în ceea ce privește, de pildă, cooperarea polițienească este foarte bună. Avem contacte constante între forțele de poliție și o cooperare extraordinar de bună și lupta împotriva criminalității organizate funcționează foarte bine. Acest lucru a fost recunoscut atunci când, la începutul anului, a venit în România șeful poliției italiene, Alessandro Pansa,care a confirmat nivelul excelent de cooperare, în acest domeniu, între cele două țări.

 

5. În ceea ce privește comunitatea românilor din Italia, mai există și la ora aceasta, cum au fost în trecut, probleme cu infracționalitatea, cerșitul, etc.?

 

Numărul deținuților români, de pildă,în Italia, este proporțional cu comunitatea română, care este cea mai numeroasă de străini, în țara noastră. Nu înregistrăm o situație extraordinară în ceea ce privește criminalitatea imigranților români. În trecut, aceste episoade grave, care într-adevăr, au avut un impact foarte puternic asupra opiniei publice, au fost deja depășite. Trebuie să spun că acum percepția s-a schimbat și majoritatea românilor din Italia sunt percepuți ca persoane muncitoare, care lucrează onest și își aduc contribuția la creșterea economiei italiene. Eu cred că nu există o familie în Italia care să nu aibă un contact, cel puțin, cu un cetățean român: ca vecin sau ca muncitor, ca și colaborator sau întreprinzător. După primii ani de dificultate, s-a creat un sentiment de stimă și de încredere. Când mai apar episoade negative, sunt privite ca având un caracter de excepție, nu de regulă, fără să mai aibă un efect negativ asupra comunității românilor. Practic, relațiile s-au închegat acum și eu consider că întreaga comunitate românească beneficiază de foarte multă apreciere în Italia.

 

6. Care este nivelul investițiilor italiene în România, în prezent? Este satisfăcător? A crescut în ultimii ani interesul față de România?

 

Ca număr de societăți comerciale prezente în România, Italia se află pe primul loc. În primele cinci luni ale anului 2014, datele oficiale arată că 38.000 de societăți cu participație italiană erau prezente în România, la 31 mai. Mai exact, acestea reprezintă 20% dintre firmele cu participație străină, prezente în România, cu un capital vărsat de aproximativ 2 miliarde de euro. Societățile noastre sunt prezente, practic, în toate sectoarele productive, în manufacturăclasică, agro-industrial, energetic, infrastructură, transporturi, bănci, asigurări, servicii. Așa cum arată și cifrele, este vorba despre o foarte mare implicare a societăților mici și mijlocii, pentru că structura tipică a industriei italiene este de acest fel. Iar investițiile în România respectă această situație.

 

Există și grupuri mari industriale prezente aici: Pirelli, , Tenaris. Schimburile comerciale între țările noastre sunt foarte ridicate –, de ani de zile, practic valoarea este de peste miliarde de euro doar în primele luni ale acestui an. Considerăm că la anului vom atinge aceeași cifră sau chiar o vom depăși. În primel luni, s-au depășit cu cifrele de anul trecut.

 

Numărul societăților a crescut, de exemplu în anul 2013 au apărut alte 2.000 de societăți italiene în economia românească. Există, desigur, anumite sectoare în care se mai poate intra pe piața românească și asta este și dorința Ambasadei Italiei și a altor instituții din sistemul economic de a vedea noi societăți intrând în România. Suntem satisfăcuți momentan, dar suntem încrezători că putem să facem și mai mult în viitor.

 

7. Care sunt problemele cu care se confruntă investitorii aici, în România? Cei cu care discutați dvs sau vin la dvs se plâng de corupție, de birocrație, de alte obstacole în derularea afacerilor  în România?

 

În general, societățile italiene sunt satisfăcute de mediul de afaceri din România. Există, desigur, dificultăți, în special în anumite sectoare, mai ales în ceea ce privește marile investiții, pentru că intervine, într-adevăr, problema birocrației. În special în sectoare cu lucrări importante, cum ar fi infrastructura și transporturile. Dar pot să vă spun că Ambasada este în contact permanent cu autoritățile române, cu ministerele, cu guvernul, și am creat mecanisme de consultare permanentă – avem mese rotunde pe care le organizăm, între ministerele respective, Ambasadă și investitori, în care încercăm să soluționăm aceste probleme. Acesta este modul cel mai bun de a favoriza climatul investițional.

 

O altă problemă care privește economia românească este aceea a absorbției fondurilor europene. În anii trecuți se vorbea despre un nivel foarte scăzut. Am salutat cu mare satisfacție atenția pe care guvernul a alocat-o acestei problematici, creând un minister special pentru fondurile europene. Și am constatat imediat că nivelul utilizării fondurilor europene a crescut semnificativ. Evident că pe acest drum mai sunt încă multe de făcut. De fapt, și Italia a trecut prin aceleași momente, pentru că nu a reușit să absoarbă toate fondurile europene, în special în partea de sud a Italiei. Și noi am reușit să schimbăm această tendință, dar este evident că mai sunt multe de făcut.

 

Guvernul României este foarte implicat în această problemă și aceea am inaugurat președinția italiană a UE, aici în România, cu un seminar dedicat fondurilor europene, la care am invitat toate ambasadele UE în România. Am analizat problematica bunelor practici în acest domeniu și felul în care guvernul român poate fi încurajat să folosească aceste idei. Intenționăm ca până la finalul anului să organizăm, împreună cu autoritățile române, alte seminarii de acest gen – în special pentru sectorul agricol, care este foarte promițător în România, și unul pentru manufacturăși finanțe.

 

În ceea ce privește agricultura, îmi place să cred că România este, într-adevăr, o țară cu foarte mare tradiție și vocație pentru agricultură , o țară care încearcă să combine tradiția cu inovațiile majore. Mulți investitori importanți, de calitate, din Italia sunt prezenți în acest domeniu în România – producători de vin, producători și exportatori de mașini și utilaje agricole, irigații și alte sectoare. Milano va găzdui, în 2015, o expoziție dedicată tematicii alimentației și suntem mulțumiți că România se află printre țările care vor participa la Expo 2015 cu un proiect foarte interesant: un pavilion mare, în zona centrală a expoziției, care va conferi o mare vizbilitate României. Iar mesajul pe care România vrea să-l transmită este această combinație între tradiție și inovațiile tehnologice, acordând o mare atenție dezvoltării agriculturii.

 

8. Revenind la fondurile europene, spuneați că și Italia s-a confruntat cu o atragere scăzută a acestora, în trecut. Există o rețetă a succesului, există secrete pe care trebuie să le învețe românii, care să folosească mai bine acești bani?

 

Cheia acestui succes este ceea ce s-a făcut deja – să reușești să-ți adaptezi propriul sistem birocratic la exigențele birocratice impuse de Uniunea Europeană. Fondurile sunt disponibile, dar din păcate se pierde foarte mult timp și foarte multă eficiență din cauza acestei birocrații. Decizia de creare a unui minister, condus de ministrul Teodorovici, dedicat special acestei problematici este o soluție foarte inteligentă. Tocmai de aceea am dorit să această inițiativă. Este clar că, apoi, această birocrație trebuie să devină eficientă și la nivel local. Așadar activitatea ministerului este importantă, pentru a reuși să facă să funcționeze această birocrație și la nivel european.