Ion Bujor a amenințat că se sinucide, după ce comisia de eliberare condiționată a refuzat să îl lase să participle la înmormântarea fratelui său. Oficialii închisorii nu au luat măsuri de prevenire și susțin că de vină este mortul, pentru că nu a adus un certificat de deces

Cazul deținutului mort în Penitenciarul Rahova scoate la iveală adevărate drame care au loc în spatele porților ferecate ale pușcăriilor. Despre el a scris, pe Facebook, avocata Laura Vicol care sublinia faptul că un tânăr, pe nume Bujor, încarcerat pentru tâlhărie, și-a pus capăt zilelor după ce comisia de eliberare condiționată a refuzat să îl lase să meargă la înmormântarea soției, copilului și fratelui. Pe urmele acestui caz șocant, Evenimentul zilei a cerut autorităților competente să ne răspundă cum a fost posibil așa ceva, atât timp cât deținutul beneficiază de dreptul legal de a fi eliberat condiționat, atunci când îi moare un membru al familiei.

Drama din spatele gratiilor

Tragedia a avut loc joia trecută, pe 16 martie. Ion Bujor era încarcerat la regim deschis. Oficiali ai Penitenciarului Rahova ne-au spus că deținutul, în vârstă de 33 de ani, ispășea o pedeapsă pentru furt și a fost găsit spânzurat în toaleta unui punct de lucru, aflat în interiorul Penitenciarului Rahova. Mai exact, am aflat noi, este vorba despre Secția 8 a închisorii. Ce nu au spus aceiași oficiali, dar am aflat, ulterior, de la apropiați ai lui Bujor, este că tânărul amenințase că se omoară, cu o zi înainte, miercuri. Se pare că nimeni nu l-a luat în seamă, iar despre o eventuală consiliere psihologică, care trebuie făcută, în astfel de cazuri, așteptăm să ne răspundă oficialii penitenciarului. Tânărul primise vestea că nu poate fi eliberat condiționat deși, susține Laura Vicol, în urmă cu trei săptămâni i-au murit soția și copilul, într-un grav accident rutier, iar la o săptămână după aceea i-a murit și fratele. Când s-a decis să își pună capăt zilelor, el fusese refuzat, pentru a patra oară, de comisia de eliberare condiționată. Ultima oară ceruse, spun cei care l-au cunoscut, să meargă să aprindă o lumânare la căpătâiul celor trei membri ai familiei sale.

Nu a adus documentul

Am întrebat reprezentanții Penitenciarului Rahova cum a fost posibil așa ceva, de ce nu i s-a permis deținutului să meargă la înmormântările soției, copilului și fratelui său. Comisar şef de penitenciare Gabriela Livadariu, purtătorul de cuvânt al închisorii, ne-a declarat că nu poate da informații legate de cel decedat, decât cu acordul familiei. Ne-a precizat, totuși, că, la nivelul conducerii închisorii se știa doar despre moartea fratelui, nu și despre cea a soției și a copilului, însă deținutului nu i s-a putut aproba eliberarea condiționată deoarece nimeni nu a adus un document oficial, un act care să confirme decesul rudei sale. „Nu suntem inumani, dar în lipsa unui act de deces, nu se poate lua decizia eliberării condiționate”, susține Gabriela Livadariu.

Frica de Vulpe

Odată cu moartea deținutului Bujor ies la iveală, însă, alte fapte reprobabile. Din mărturiile unor persoane din sistemul penitenciar reiese că șefilor de penitenciare le este frică să raporteze incidente grave, de teama actualului director al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe. Acesta a fost numit la șefia închisorilor din România, anul trecut, în luna august, în timpul mandatului fostului ministru al Justiției, Raluca Prună. După cum s-a scris, la acea vreme, Prună îi ceruse, insistent, demisia fostului șef al ANP, Claudiu Bejan, deși, până la venirea ei în fruntea Justiției, directorul penitenciarelor avusese numai calificative foarte bune. În cele din urmă, Bejan a cerut pensionarea, iar pe 1 august 2016 Vulpe a ajuns la conducerea ANP. Persoane din sistemul penitenciar neau dezvăluit, însă, că, în realitate, Prună și Vulpe se cunosc de ani de zile și au fost colegi de școală, amândoi fiind din județul Iași.

În fiecare lună un deținut își pune capăt zilelor

Dincolo de răspunsul verbal oferit de reprezentantul închisorii în care a murit Ion Bujor, am solicitat și unul scris, atât de la Penitenciarul Rahova, cât și de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și de la Ministerul Justiției, în care am întrebat și ce măsuri s-au luat pentru a preîntâmpina această tragedie. Până la închiderea ediției, am primit din partea ANP doar datele statistice cu numărul celor care și-au pus capăt zilelor, de la începutul anului 2016 și până în prezent. Reiese că, aproape în fiecare lună, un deținut s-a sinucis. Astfel, în anul 2016 au fost înregistrate 11 acte de suicid. Câte două au avut loc în penitenciarele Rahova și Arad, iar câte unul în penitenciarele Bacău, Aiud, Coldea, Oradea, Iași, Severin și Tulcea. În anul 2017, un deținut s-a sinucis în Penitenciarul Botoșani, iar cel de al doilea în Penitenciarul Rahova.

De la ce a plecat totul: dezvăluirea Laurei Vicol

Avocata Laura Vicol, cea care a apărat-o în instanţă pe Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, a dezvăluit, pe Facebook: „Îl chema Bujor şi avea 36 de ani. Condamnat pentru tâlhărie, executase 7 ani şi mai avea 7 luni de detenţie, de 4 ori refuzat în comisia de liberare condiţionată. Acum 3 săptămâni i-au murit soţia şi copilul în accident îngrozitor de maşină, mutilaţi, au fost duşi la groapă fără să i se permită să asiste la înmormântare. La o săptămână după, i-a murit şi fratele, i s-a refuzat o permisie de 24h să plângă la 3 cruci. S-a spânzurat pentru că a crezut că asta e singură varianta în care poate să-i mai întâlnească”.

Ce prevede legea

Articolul 98 din Legea nr. 254/2013, privitoare la condiţiile în care persoanele condamnate au dreptul la eliberare condiţionată, prevede: „Având în vedere situaţia excepţională în cazul decesului unei rude apropiate, legea prevede că este posibil a se acorda cel mult 5 zile permisiunea de ieşire din penitenciar, indiferent de regimul de executare (mai puţin cel de maximă siguranţă)”.