Editura Evenimentul si Capital

Dedesubturile juridice ale dosarelor lui Dragnea

Autor: | | 2 Comentarii | 1437 Vizualizari

Liviu Dragnea a declarat, miercuri seara, la Antena 3, că președintele Iohannis este implicat în condamnarea sa. Mai mult, președintele PSD a susținut că un ofițer i-a mărturisit că a participat la discuții cu ”șefi de instituții”, în care se punea la cale controlarea judecătorilor în dosarul său

Dragnea a refuzat să deconspire identitatea ofițerului și nici nu a spus despre ce instituții este vorba. Aceste informații sunt greu, dacă nu imposibil de verificat. În plus, Dragnea este destul de puțin creditabil întrucât vorbește în propriul interes. Cu toate acestea, întrebarea rămâne: este posibil ca sentința judecătorilor în dosarul ”Bombonica” să fi fost o condamnare politică?

Că dosarul lui Dragnea a fost instrumentat politic se știe. Înainte de campania electorală din 2016, liderii coaliției care urma să câștige alegerile – Tăriceanu și Dragnea - s-au ales, aproape în același timp, cu dosare penale. Aceasta nu era în nici un caz doar o coincidență, ci încercarea premeditată de a lovi cu putere la vârful coaliției PSD – ALDE. Recent, Tăriceanu a fost achitat în primă instanță, în timp ce Dragnea – tot în primă instanță - a fost condamnat la trei ani și șase luni pentru instigare la abuz în serviciu. Aceste decizii corespund în mod evident intereselor politice ale adversarilor PSD, care doresc în primul rând să-l elimine pe Dragnea din viața politică și, în același timp, să-l atragă de partea lor pe Tăriceanu. Este doar o supoziție, dar una care poate fi luată în considerare.

Mult mai interesantă este însă încadrarea penală a faptelor care se presupune că au fost comise de Dragnea. După cum se știe, dintre cei trei judecători, doi au dat o soluție de condamnare destul de severă, iar al treilea o soluție de achitare. Această diferență mare între opțiunile judecătorilor reflectă exact problema în privința abuzului în serviciu ca faptă penală.

Dosarul lui Liviu Dragnea a fost deschis după ce Curtea Constituțională – prin decizia nr. 405/ 2016 – a cerut revizuirea reglementărilor privind abuzul în serviciu. Potrivit articolului 147 din Constituție, toate deciziile CCR sunt obligatorii ”de la data publicării”. Același articol precizează că ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.” Altfel spus, la data la care lui Liviu Dragnea i s-a deschis dosar pentru instigare la abuz în serviciu articolul referitor la abuzul în serviciu din Codul Penal își încetase efectele juridice din cauză că nici Guvernul, nici Parlamentul nu puseseră de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Deși Guvernul Cioloș adusese deja numeroase modificări Codului Penal, decizia CCR privind abuzul în serviciu a rămas nereglementată. De asemenea, Parlamentul nu a oferit nici o soluție legislativă. Soluția aleasă de procurori pentru trimiterea către instanță a dosarului lui Dragnea a fost includerea în dosar și a altor acuzații, cum ar fi falsul intelectual. După cum se știe, Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual, și putem presupune că a fost vorba, din partea procurorilor, de un pretext pentru a putea trimite dosarul în instanță fără probleme.

După decizia CCR nr. 404/ 2016 privind abuzul în serviciu, mai multe instanțe din țară au început să dea soluții de achitare, aplicând practic dispozițiile constituționale referitoare la obligativitatea deciziilor CCR. Alte instanțe, însă au continuat să aplice vechiul articol din Codul Penal. În dosarul lui Liviu Dragnea, doi judecători au aplicat vechile dispoziții, iar un judecător pe aceea a CCR. După cum se știe, DNA a contestat decizia CCR și a militat pentru aplicarea vechii încadrări din Codul Penal. Această opțiune a DNA contravine în mod evident dispozițiilor Constituției. Suspiciunea că, în dosarul lui Dragnea, a fost activat un ”culoar” al justiției are deci sens.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X