S-au stins din viaţă precum o lumânare în bătaia vântului. Voiau doar să asculte muzică, să se distreze. Trecuseră doar câteva ore. Zgomotul din boxe asurzise, doar ţipetele de usturime răsunau în încăpere. S-au târât, la propriu, pe coate care nu mai aveau pic de carne pe ele, în speranţa că vor ajunge la uşa care dădea afară, dincolo de flăcările care le prăjeau trupurile. Bilanţul tragediei de la Colectiv, care a furat fără milă vieţile mai multor tineri, a ajuns la 64. Un analist militar iese la rampă şi susţine cu tărie faptul că totul a fost o operaţiune de salvare a SMURD-ului, tot mai ameninţat de către concurenţa externă

CLUBUL COLECTIV - OPERATIUNE SECRETA DE SALVARE A SMURD

„Tragedia de la clubul Colectiv a fost, în realitate, o operaţiune pompieristică a „sistemului“ de salvare a SMURD-ului, tot mai ameninţat de către concurenţa externă. Este clar că a existat un impuls al momentului din partea zonei politice cu acces la decizie pentru a pune în aplicare un plan de salvare a SMURD în raport cu concurenţa externă şi prin care să se evite soluţiile de finanţare a sistemului medical. A fost un atentat terorist, însă nu pus la cale de către străini, ci de către sistemul corupt intern care a vrut să îşi menţină controlul dominant asupra sănătăţii publice din România“, a declarat Sebastian Sârbu, analist militar şi expert anticorupţie. 

153 de secunde pentru a se salva 

Tinerii aflaţi în clubul Colectiv în seara de 30 octombrie 2015 au avut la dispoziţie 153 de secunde pentru a se salva, asta arăta raportul Institutului de Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă din Petroşani, care a refăcut secundă cu secundă tragedia.

„Este clar că responsabilitatea este una politică, a unor personaje cu probleme legale şi care au interesul de a menţine interesele corupte de tip clientelar în sistemul medical prin nefinanţarea sa de către stat, singura soluţie legitimă pentru a descuraja concurenţa externă, hotărâtă, după declaratiile proprii ale lui Arafat, de a desfiinţa SMURD-ul. Ipoteza concurenţei externe  pe care nu o contestăm deocamdată, este acel pretext al pericolului extern, tradiţional invocat în situaţii de criză, inclusiv înainte de 1989. Ea nu poate fi negată, însă orice stat raţional pentru a o descuraja procedează la asigurarea finanţării corespunzătoare a sistemului medical. Sistemul politic fiind penetrat de corupţie a decis în secret o operaţiune gândită în termeni de marketing politic, adică o diversiune menită să catalizeze atenţia asupra SMURD-ului. Să nu uităm că Arafat s-a lăudat cu intervenţia rapidă a peste 61 de ambulanţe, declarând că într-o oră şi 40 de minute, toţi răniţii erau în spitale“, mai adaugă Sebastian Sârbu.

 

Raportul Colectiv, finalizat la cinci luni după tragedie, a fost realizat de specialiştii de la INSEMEX Petroşani, cei de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi chimiştii de la Universitatea Bucureşti

„Unul din rapoartele procuraturii acuza doar necoordonarea instituţiilor între ele, nu pe medici. De altfel numai angajaţi ai ISU au fost arestaţi pentru corupţie, neexistând vreo incriminare la adresa SMURD-ului, şi aici întâmplarea face să avem procurori verticali, după care a venit declaraţia secretarului de stat Arafat conform căreia SMURD-ul trebuie întărit în faţa ameninţării concurenţei externe, astfel încât să îşi subordoneze ISU şi celalte entităţi. A fost o tentativă de a capitaliza în imagine post-raport, fiindcă nu exista o iniţiativă oficială, înregistrată în acest sens. Totodată trebuie să spunem că lucrurile nu s-au premeditat cap coadă, la nivel de cauză-efect, ci doar la nivel de marketing şi strategie de imagine, astfel încât mediatizările cu ambulanţe SMURD şi declaraţiile publice să capteze atenţia prin contabilizarea numărului de apariţii, respectiv a impactului în opinia publică. Nimeni nu putea fi atât de iresponsabil încât să provoace un număr atât de mare de victime. Este clar că lucrurile au scăpat de sub control. Şi în acest caz excesul de competenţă îşi pune amprenta. Tot ce se voia a fi până la urmă un fel de simulare în caz de cutremur cu victime posibile limitate, s-a transformat într-o tragedie de proporţii. S-a acţionat în mod evident pompieristic şi cu un premeditat exces de zel. Hai să aprindem focul, că tot noi să îl stingem! Deturnarea atenţiei de la acuzaţiile pertinente contra sistemului corupt, prin apărarea sistemului medical presupus a fi defăimat, a fost o încercare laşă a sistemului politic corupt de a nu-şi asuma responsabilitatea finanţării sănătăţii publice şi chiar a prevenţiei unor astfel de evenimente. Concluzia este că doar o anchetă extrajudiciară care să ia în calcul şi alte elemente, cum ar fi şi declaraţiile publice controversate ale unor factori de decizie, poate conduce la progrese semnificative în acest caz“, susţine analistul militar şi expert anticorupţie Sebastian Sârbu, vicepreşedinte al Academiei Naţionale de Securitate şi Organizarea Apărării.