De ce nu mai citesc copiii noștri? Virgil Ianțu spune povestea Festivalului Narativ

De ce nu mai citesc copiii noștri? Virgil Ianțu spune povestea Festivalului Narativ

​Prilejuit de Festivalul Narativ - acțiune educațională întreprinsă luna aceasta de Asociația Curtea Veche și dedicată lecturii pentru copii - dialogul cu Virgil Ianțu construiește, dincolo de tușele personale ale bărbatului devenit celebru grație emisiunii „Copiii spun lucruri trăznite”, o oglindă în care realitățile societății ni se dezvăluie crude, dure, ca orice adevăr

Cum s-a implicat Virgil Ianțu în acest proiect? „Ideea festivalului Narativ mi-a atras atenția. Cred că trăim vremuri în care educația trebuie făcută și invers, de la copii spre părinți. Cititul trebuie să devină un obicei. Dacă el a dispărut în ultimii ani, el trebuie readus în sânul familiei, chiar prin joacă sau printr-o competiție între membri. Sunt multe metode de a stimula cititul, important este ca el să nu lipsească și să redevină o ocupație zilnică pentru noi și copiii noștri”, consideră muzicianul.

Analfabetismul funcțional - o explicație

Potrivit statisticilor, 42% dintre tineri ar fi anal fabeți funcțional. Știu să citească și să scrie, dar nu înțeleg mare lucru din conotațiile unei fraze. Cum s-a ajuns aici? „Cititul stimulează ima ginația și creativitatea, te ajută să asimilezi informația, iar lipsa lui, împreună cu bombardamentul de informații facile și fără substanță cu care copiii sunt obișnuiți de media, tv, internet, chiar și radio, sunt probabil cauzele acestui efect îngrijorător. Nu spun că internetul sau media sunt nocive, dar selecția unei informații utile și sănătoase o poți face doar dacă ești un om educat și citit”.

Corect, dar pentru a deveni un om educat și citit, românul ar trebui să se pună cu burta pe carte. La propriu! Or, în prezent, țara noastră e pe ultimul loc în Europa la achiziția de carte. Oare de ce? Virgil Ianțu: „Este evident că în rândul tinerilor, internetul a mușcat sănătos din felia cărții. Filmele și activitățile online, jocurile... Și cred că mai este ceva. Mi-e teamă că nivelul de trai este un factor important în greutatea cu care românii cumpără cărți. În 2017, pentru a fi atractive pentru copii sau tineri, cărțile trebuie să aibă un aspect comercial de un anumit nivel și aceste cărți sunt scumpe. Iar cei mai în vârstă reiau cărțile din bibliotecă pentru că au alte priorități. Dacă țineți minte, noi puneam colecția „De Lux” în bibliotecă pe rândul din față. Dădea bine. Da, ce vremuri, ne lăudam cu cărțile din bibliotecă!”. 

„Ce înseamnă să fii vedetă? Faptul că ai această calitate trebuie să te oblige. Poți folosi acest statut pentru a schimba lucruri, poate chiar legi, pentru a-i motiva și a-i ajuta pe cei care au nevoie.” VIRGIL IANȚU, artist

Cărțile care i-au schimbat viața

Care sunt cărțile care i-au influențat lui Virgil Ianțu, de-a lungul timpului, modul de gândire? „Pe piață sunt multe cărți de dezvoltare personală, sau care te resetează, dar și acolo trebuie să fii atent și selectiv. Cărticica lui Martin Page - „M-am hotărât să devin prost”, foarte actuală și plină de umor -, „Lecții din școala vieții” - a lui Richard Branson -, o carte care te motivează fantastic și îți arată că orice este posibil, „Tată bogat, tată sărac” - te face să-ți regândești prioritățile în viață. Mi-a plăcut mult „Dă mai departe”, a lui Catherine Ryan Hyde, o lecție foarte bună pentru adulți și copii. La acest capitol sunt foarte multe cărți care mă inspiră și mă ajută în educația Jasminei, cărți care sunt o resursă și pentru colecția „Copiii spun...”, pe care am lansat-o anul acesta („Copiii spun... emoțiile sunt bune” și care va fi urmată de o serie ce îi va bucura pe pitici și îi va ajuta pe părinți în gestionarea emoțiilor). Acestea sunt câteva titluri care mi-au venit acum în minte, dar sunt destule și ne prind bine în perioada asta. Mai cred că ar trebui să facem cumva pentru ca cititul să devină cool și pentru noi, dar și pentru copii. Ce să facem? Să citim de față cu ei și să povestim împreună despre ce citim. Poate ar fi o idee bună”, consideră Ianțu. 

România iubită e România talentelor

Care este România lui Virgil Ianțu, România cu care se mândrește necondiționat? „Resursele ei. Avem izvoare de inteligențe și de talente pe care poate nici nu le merităm. Le ținem ascunse, le ignorăm sau le exportăm. Din fericire mai sunt și încăpățânați care își iubesc țara mai mult decât îi iubește țara pe ei”, consideră Virgil Ianțu.

Madrigalul - apogeul artistic

Ce-a însemnat și ce înseamnă muzica pentru Virgil Ianțu? Păstrează o amintire dragă legată de acest domeniu? „Am început să fac muzică la nici șase ani. Acum am 46. E cam greu... Am foarte multe amintiri. Cred că mai degrabă aș marca perioadele muzicale”, hotărăște Virgil. Imediat, punctează: „Perioada viorii, pe care am studiat-o până la 18 ani, în care m-am format muzical; Madrigalul - unde am activat nouă ani - acolo, cred eu, am atins apogeul artistic; The 50’s - o perioadă a tinereții în care cântam, ne bucuram și ne distram, iar albumul „Ieri și azi”, concertele pe care le mai am și astăzi, vin într-o perioadă de așezare în care mă bucur de ce fac, fără să am vreo miză. Amintiri sunt multe, iar perioadele menționate îmi sunt foarte dragi și, în mintea mea, ele mă reprezintă. Cineva mi-a recomandat să scriu o carte. Ar fi amuzantă tare, credeți-mă”. 

Ne puteți urmări și pe Google News