Avocatul Gheorghe Piperea prevede că, urmare a deciziei CCR în speţa sesizată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, toţi inculpaţii acuzaţi de această infracţiune vor fi achitaţi

Curtea Constituţională a stabilit, aşa cum mai făcuse în iunie 2016, că este obligatoriu ca Parlamentul sau Guvernul sa introducă un prag valoric la infracţiunea de abuz în serviciu.

Ministerul Justiţiei a anunţat că va fi reconfigurat conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu prin consacrarea unui prag valoric, ca urmare a deciziei pe care Curtea Constituţională a României (CCR) a dat-o marţi în cazul excepţiei de neconstituţionalitate invocate de Bombonica Prodana, fosta soţie a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

În motivarea deciziei de anul trecut, Curtea a statuat că „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie”, s-a precizat în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Aşa că, susţine Ministerul Justiţiei, CCR s-a pronunţat în noua cauză asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Piperea anunţă achitări pe bandă rulantă

Avocatul Gheorghe Piperea consideră că decizia CCR în speţa sesizată de Bombonica Prodana va avea ca efect achitarea tuturor celor judecaţi pentru abuz în serviciu, pe principiul aplicării principiului legii penale mai favorabile.

„CCR, din câte observ, a mai spus o dată că abuzul în serviciu trebuie să aibă prag valoric şi precizie terminologică în privinţa intensităţii vătămării, pentru a putea delimita delictul penal de cel contravenţional sau civil. Înseamnă ca norma penală, fiind lipsită de claritate şi predictibilitate şi, deci, nefiind lege în sensul CEDO, trebuie înlaturată de la aplicare în orice proces penal. Acest lucru înseamnă, pur şi simplu, dezincriminarea temporară a abuzului în serviciu, până când Parlamentul va face bine şi îl va clarifica. Între timp, toţi suspecţii de abuz în serviciu, vinovaţi sau nu, vor putea să scape de acuzaţie (dacă, desigur, vor reuşi să convingă judecătorii de imprecizia şi impredictibilitatea legii), pe principiul legii penale mai favorabile. Iar, în aceste condiţii, dă-i şi luptă contra corupţiei”, a comentat Gheorghe Piperea pe contul său de Facebook.

Ce spune jurisprudenţa CEDO

În hotărârea Rotaru împotriva României, Curtea de la Strasbourg a reţinut că o lege reprezintă o normă enunţată cu suficientă precizie, astfel încât orice persoană să prevadă consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat. Aşadar, norma este previzibilă atunci când oferă o anume garanţie contra atingerilor arbitrare ale puterii publice. Sintagma „prevăzute de lege” conţinută în art.8- 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, semnifică mai întâi că măsura dispusă sa aibă o bază în dreptul intern, însă legea trebuie să aiba o anumită calitate.

CEDO mai susţine că principiul securităţii juridice se corelează cu un alt principiu de drept comunitar, respectiv principiul încrederii legitime, potrivit căruia legislaţia trebuie să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată.

Toader: Un prag valoric „rezonabil”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat ieri că în cazul infracţiunii de abuz în serviciu se va stabili un prag valoric „rezonabil”, în urma unor dezbateri la care vor participa specialişti în drept şi reprezentanţi ai societăţii civile. „Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală, după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale. Din ce rezultă citind comunicatul Curţii, se va pune un prag, pentru că se vorbeşte de o obligaţie a legiuitorului primar sau delegat”, a detaliat ministrul Justiţiei. El a explicat că cele două urmări ale infracţiunii de abuz în serviciu - prejudiciul şi vătămarea intereselor legale - sunt „lucruri diferite”.

S-a avut în vedere producerea unei pagube

„Abuzul în serviciu are două urmări alternative, când fapta produce o pagubă, pe de o parte, sau când fapta produce o vătămare intereselor legale, pe de altă parte. În ipoteza examinată de Curte s-a avut în vedere producerea unei pagube. Vătămare este altceva, o urmare alternativă, nu are legătură cu decizia”, a spus Tudorel Toader.

CCR a pasat reglementarea abuzului în serviciu Parlamentului

Curtea Constituţională a respins marţi ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal. Curtea a reţinut că „dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”. Ca urmare, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric, de către Parlament, prin lege, sau de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă.