Cum ratează România cea mai mare piață de desfacere din lume

Cum ratează România cea mai mare piață de desfacere din lume

Relațiile economice dintre țara noastră și China sunt cu mult sub potențial, spun oamenii de afaceri. Asta în ciuda creșterii exporturilor noastre către chinezi, în ultimii ani și a reducerii defi citului comercial

În ciuda încercărilor Guvernului de a întări legăturile economice ale României cu China, lucrurile nu s-au modificat notabil în ultimii ani. Vestea bună este, totuși, că schimbările care pot fi observate sunt în favoarea țării noastre. Cel puțin cele de pe hârtie.

Avansul exporturilor

Exporturile românești în China au atins, anul trecut, o valoare de 565,67 milioane de euro, în creștere cu 13,5% comparativ cu anul 2013, arată datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), transmise EVZ. Raportat la anul 2010, valoarea mărfurilor „made in Romania” vândute în China aproape că s-a dublat, după ce, în anii 2004-2005, erau de aproximativ 160 de milioane de euro. Cea mai mare pondere, de 22%, o dețin cazanele, turbinele, motoarele și dispozitivele mecanice, iar pe locul al doilea, cu o pondere de aproape 21%, se situează lemnul, cărbunele și articolele din lemn.

Ne puteți urmări și pe Google News

Exigenți, dar bun-platnici

Anul trecut, am exportat lemn în valoare de 118,4 milioane de euro, de aproape trei ori mai mult față de 2010. Cum se explică această creștere? Nicolae Țucunel, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), ne-a spus că exporturile de lemn ale României s-au diminuat în Orientul Apropiat și în nordul Africii, din cauza evoluțiilor politice, și a crescut în China și Japonia. De altfel, țara noastră, alături de Franța și Germania, este unul dintre cei mai importanți furnizori de lemn de foioase pentru chinezi. Conform șefului ASFOR, produsele de lemn care se exportă în China sunt prelucrate industrial, ceea ce le crește valoarea. „Dacă prețul unui mc de masă lemnoasă este de 30 de dolari, produsele de lemn exportate în China se vând la prețuri medii de 400-450 de dolari”, ne-a spus acesta. Potrivit lui Nicolae Țucunel, „chinezii sunt clienți exigenți, dar sunt, în aceeași măsură, parteneri serioși și bun-platnici”.

Importuri ilegale

Dacă pentru noi contează orice creștere a exporturilor, relația comercială cu România contează prea puțin în economia Chinei, cel mai mare exportator la nivel mondial. Anul trecut, am importat mărfuri produse în China în valoare de 2,35 miliarde de euro, în creștere cu 19% comparativ cu 2013, dar sub nivelul maxim al ultimului deceniu, de 2,55 miliarde euro, atins, în anul 2010.

Vorbim aici de importurile legale. Acestora li se adaugă importuri ilegale mai mult decât duble, potrivit estimărilor lui Cristian Pârvan, președintele Patronatului Serviciilor Private din România. Circa o treime din importurile din China o reprezintă mașinile, aparatele și echipamentele electrice, aparatele audio și video. O pondere de aproape 20% o dețin importurile de cazane, turbine, motoare și aparate mecanice. O veste bună pentru România este că, datorită creșterii exporturilor noastre și reducerii importurilor chineze, s-a redus și deficitul comercial pe relația cu China de la 2,25 miliarde de euro, în anul 2008, până la 1,79 miliarde de euro, anul trecut.