Coaliția de guvernare PSD-ALDE l-a eliminat pe Preşedintele României din procedura de numire a şefului serviciului secret al MAI şi a preşedintelui Autorităţii de reglementare în comunicaţii. Şeful statului riscă să piardă şi numirile de la ÎCCJ, DNA și DIICOT

Cea mai recentă mutare a Parlamentului a fost eliminarea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din procedura de numire a șefului DGPI, serviciul secret al Internelor. Astfel, directorul DGPI va fi numit şi eliberat din funcţie de către ministrul de Interne.

„Aşa ceva nu se poate, este o eroare, o greşeală cum doriţi. Atâta vreme cât instituţia este una militarizată nu poate să funcţioneze fără aviz CSAT. Punct”, a reacţionat Klaus Iohannis, el spunând că va ataca legea la Curtea Constituţională.

Implicarea, facultativă

Constituționalistul Gheorghe Iancu a afirmat, pentru EVZ, că e bine ca președintele să fie implicat în numirea la DGPI, dar nu este obligatoriu. „În mod normal nu poți să-l scoți pe șeful statului de la numirea unor asemenea persoane, dar nu este scris nicăieri că trebuie să fii implicat”, a explicat Iancu, pentru EVZ.

În schimb, Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, consideră că procedura nu trebuie schimbată. „Numirea șefului DGPI nu este trecută în Constituție, dar câtă vreme șefii celorlalte Servicii sunt numiți de el (Klaus Iohannis, n.red.), el îi propune și Parlamentul îi numește, atunci ar trebui să fie aceeași procedură”, a spus Zegrean pentru EVZ.

Lovitura lui Grindeanu

Guvernul l-a scos pe şeful statului, prin Ordonanţă de Urgenţă, şi din procedura de numire a președintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituție care supraveghează o piață de circa 4 miliarde de euro. Înainte, legea prevedea că premierul nominalizează, iar președintele numește persoana.

„Dacă acum PSD vrea să schimbe toate legile în care apare preşedintele ca să ne arate că face jocul, nu mi se pare demersul nici cel mai urgent, nici cel mai oportun”, a spus Iohannis. Liberalii au trimis o scrisoare Avocatului Poporului prin care îi cer să sesizeze ordonanța la CCR.

Adio, DNA!

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a depus în Parlament o propunere legislativă prin care Preşedintele României este eliminat din numirea și revocarea conducerii ÎCCJ. În prezent, legea prevede că numirea o face șeful statului, la propunerea CSM. Tăriceanu vrea să-l scoată pe președinte și din procedura de numire a Procurorului General şi a procurorilorşefi ai DNA și DIICOT. Acum, numirile sunt făcute de președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Proiectul de lege mai prevede că Iohannis nu are voie să refuze numirile.

„Președintele, scos din toate”

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, consideră că tendința coaliției de guvernare este reducerea atribuțiilor președintelui. „Treptat văd că-l scot din toate pe președinte și că deși nu este stipulat în Legea fundamentală, România este prin modul cum sunt așezate lucrurile republică semiprezidențială”, a spus el. „În Constituț i a actuală nu se pot atinge de atribuțiile președintelui. Ca să facă toate lucrurile astea ar trebui mai întâi să modifice Constituția. Câtă vreme Constituția există nu poți să-ți bați joc de ea, dacă vrei să te numești stat de drept, dacă nu, nu”, a spus Zegrean, pentru EVZ.

Rămâne cu șefii SRI și SIE

Președintele Klaus Iohannis încă are atribuții în numirile directorilor Serviciilor. Potrivit legii 14/1992, SRI „este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședința comună, la propunerea Președintelui României”. Conform legii 1/1998, „conducerea SIE se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de CSAT la propunerea Președintelui României”. Iohannis n-a nominalizat încă șeful SIE, interimarul fiind preluat de abia în martie de generalul Silviu Predoiu, deși Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat în septembrie 2016.