Cum a căzut Klaus Iohannis într-o nouă capcană întinsă de PSD

Cum a căzut Klaus Iohannis într-o nouă capcană întinsă de PSD

Când PSD a impus-o pe Maya Teodoroiu în functia de judecator la Curtea Constitutionala, s-a spus ca între social-democrati si liberali exista o întelegere punctuala.

 În ciuda faptului ca PNL-istii au avut propriul candidat, s-a vehiculat ideea ca au cedat în fata PSD-istilor, pentru a fi sprijiniti de acestia la instalarea lui Eduard Hellvig în fruntea SRI. Mai ales ca aveau de-a face cu o varianta familiara: politician provenit din PC, care a pus umarul la tentativa de puci constitutional din vara lui 2012, lucru remarcat de altfel, într-o nota ironica, de premierul Victor Ponta. Marii amatori de scenarii au ignorat însa o realitate palpabila: PSD detine în continuare majoritatea în Parlament si, deocamdata, face ce vrea cu ea.

Adevarul este ca social- democratii i-au pacalit din nou pe liberali si l-au pus pe presedintele Klaus Iohannis într-o postura ingrata. Le-au dat luni asigurari ca îl vor sustine pe Hellvig si s-au sucit ieri, amânând votul din Parlament. Presedintele Klaus Iohannis a fost astfel atras într-o capcana, în care a picat fara sa clipeasca.

Dupa cum spuneam, PSD a reusit sa amâne pentru luni votul în plenul Parlamentului asupra candidaturii lui Hellvig. Foarte sigur pe el, premierul Victor Ponta le-a reprosat public liberalilor ca vor sprijinul PSD, dar negocieaza cu gruparea Geoana- Vanghelie voturi pentru motiunea de cenzura. Aceasta ar urma sa fie depusa la scurt timp dupa lansarea Programului PNL de guvernare, pe 28 februarie. Mesajul premierului pentru preedinte este lipsit de echivoc: „Daca-l vrei pe Eduard Hellvig în fruntea SRI, renunta la planurile de a-mi rasturna guvernul”.

O dovada ca avem de-a face cu un gest de fronda a lui Ponta este faptul ca a ales sa-l provoace pe Iohannis exact în ziua în care se pregatea sa plece la Berlin. Aici, presedintele urmeaza sa o anunte pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ca omul sau pentru sefia SRI a introdus deja Berlinul pe axa fundamentala a politicii externe româneti si ca este adeptul „europenizarii”. Numai ca actualul presedinte nu are nicio certitudine ca Parlamentul va aproba candidatura lui Hellvig si asta-l pune într- o postura delicata. N-ar fi prima data. Recent, premierul a facut o vizita la Washington, exact în perioada în care presedintele participa la primul sau Consiliu European, la Bruxelles. De altfel, în ultima perioada s-au înmultit provocarile lui Ponta la adresa lui Iohannis. Promovarea noului Cod Fiscal este un exemplu. Liberal în esena, proiectul este fantezist, având în vedere gaura semnificativa pe care reducerile de taxe si impozite o dau Bugetului de stat. Initiativa l-a enervat la culme pe actualul presedinte, care, într-o emisiune la Digi 24, a acuzat ca nu este o intentie serioasa, ci doar un exercitiu de imagine.

Din pacate pentru Klaus Iohannis si liberali, au intrat într-un cerc vicios. Daca Eduard Hellvig va fi trântit în Parlament, presedintele Iohannis va suferi o înfrângere usturatoare. Imaginea sa va fi serios afectata, pentru ca va fi perceput drept un presedinte slab în raport cu PSD si Ponta. Îsi va dezamagi crunt propriul electorat, care asteapta ca actualul premier sa fie debarcat cât mai rapid de la Palatul Victoria. Daca PNL va renunta la motiunea de cenzura, Partidul va avea de suferit. Întrebarea este: se va sacrifica Iohannis sau PNL? Indiferent cum va fi, adevarul este ca presedintele s-a cam grabit cu anuntarea lui Eduard Hellvig pentru postul de director al SRI, înainte de a avea certitudinea ca liberalii au majoritatea în Parlament. La acest nivel, este o eroare destul de grava.

Dincolo de greselile tactice ale lui Klaus Iohannis, mult mai problematica mi se pare graba cu care a fost anuntata schimbarea axei de politica externa a României. Despre axa Bucuresti- Berlin-Washington Traian Basescu a spus ca a fost socat când a aflat de ea: ”M-a surprins pentru ca România are prioritasi de securitate nationala si a fost o munca teribila sa devenim foarte credibili în aceasta abordare, parteneriatul cu SUA si, implicit, cu Marea Britanie, cu care am si semnat un parteneriat strategic. Ca securitate, cred ca primele semnale nu sunt cele mai bune. Încrederea o câstigi extraordinar de greu, cu costuri enorme”, a comentat fostul presedinte.

Acest gest brusc a creat, în mod cert, turbulente în relatia cu partenerii strategici, în special cu Marea Britanie, exclusa peste noapte din axa, dar si cu Statele Unite ale Americii. Britanicii sunt cei mai importanti parteneri ai americanilor din Europa, iar România a semnat un partener strategic cu ei. Vom renunta brusc la aceasta relatie? Cât de credibili în plan extern vom fi de acum încolo?

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.