România are 5,6 milioane de tineri, din care 2,8 milioane elevi și peste 500.000 de studenți, conform Consiliul Tineretului din România (CTR). Aceştia luptă şi în 2017 pentru un sistem educaţional mai bun. Hibele învăţământului sunt numeroase, dar schimbarea începe chiar din rândul lor

Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei, se află la final de mandat. Cel care va prelua scanul lăsat liber de fostul rector al Universităţii din Bucureşti trebuie să rezolve prioritar problemele pe care elevii şi studenţii le resimt cel mai puternic. Organizaţi în asociaţii reprezentative sau simpli studenţi, tinerii au deja o listă cu priorităţi în educaţie si sunt pregătiţi să o prezinte noului ministru.

Subfinanţarea, principala problemă a şcolii româneşti

Liderii principalelor structuri de tineret din România, sub umbrela CTR, reprezintă interesele a peste 3 milioane de tineri. Membrii organizaţiei au redactat un act, „Rezoluţia tinerilor”, care cuprinde schimbările pe care studenţii şi elevii le consideră necesare pentru o şcoală românească mai bună. „La momentul actual, sistemul preuniversitar din România se află într-un punct critic, un moment la care este imperioasă intervenția tuturor actorilor din educație, în conturarea, implementarea și monitorizarea unei reforme de fond, care să asigure componentele unui sistem eficient, relevant, corelat cu spațiul socio-economic european și cu principiile și valorile democratice. Pornind de la o nerespectare generală a legislației, se remarcă lipsa de finanțare adecvată a educației, finanțare care ar consolida infrastructura școlară, ar actualiza suporturile didactice și ar majora salariile personalului didactic, creând astfel motivare- corelată cu o pregătire și formare continuă a cadrelor didactice modernă și fundamentată pe nevoile și caracterul elevului”, ne-a declarat Mihai Dragoş, preşedinte CTR.

«Avem nevoie de locuri de muncă, nu de diplome”

Studenţii cred că principalele valori pe care facultăţile româneşti ar trebui fundamentate sunt etica, transparența, echitatea, accesibilitatea și calitatea. Din păcate, mulţi dintre aceştia se lovesc de o realitate dură. După patru ani petrecuţi în cămine mizere şi cel puţin trei ani de examene susţinute, rămân doar cu diplome pe care nu le pot valorifica. „Indiferent de prestigiul facultăţii există riscul real să nu te poţi angaja. Nu vorbim de salarii decente şi nici măcar de locuri de muncă în domeniile pentru care te-ai pregătit, dar problema cea mai mare este că piaţa muncii aproape că refuză tinerii. Cred că este necesar să avem programe de studii care să ne ofere locuri de muncă, competenţe, nu diplome. În acest moment, învăţământul aproape rămâne fără finalitate. Ai multe cunoştinţe teoretice, practică spre deloc şi niciun job disponibil. Noul ministru ar trebui să se gândească serios la aceste aspecte”, completează Claudia Popescu, studentă în anul IV la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

„Necesitatea unor burse decente”

Bianca Popescu este studentă la Jurnalism şi crede că principala problemă pe care studenţii o au este că nu se pot concetra pe studii, din cauza condiţiilor dure de trai. „Este complicat să vii într-un oraş mare, singur, la 18-19 ani şi să te poţi descurca fără ajutorul părinţilor. Ai mei nu au posibilitatea să mă susţină aici, aşa că trebuie să îmi iau un job. Lucrez la un call center unde câştig 1.500 de lei, în regim part time. Angajatorii sunt duri, iar în sesiune nu am parte de înţelegere. Dacă aş primi o bursă decentă, m-aş putea concentra doar pe performanţa de la şcoală, dar...” .

„Practică în facultăţi şi mai multă încredere”

Adriana Constantin, studentă în anul II la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti simte că studenţii nu sunt priviţi cu încredere. „Noi, tinerii, reprezentăm aproape 30% din populația țării, iar pe termen lung, noi suntem cei pe care societatea se bazează. Nu am întâlnit până acum oameni care să îmi acorde suficient de mare încredere şi susţinere ca sămi pot dezvolta pasiunile. Ministrul ar putea să se asigure că avem practică de calitate în facultate, nu doar în acte. Este important ca această <> să aibă multe credite.”

Trebuie să fim competitivi cu alte state europene

Mihai Dragoş, preşedintele CTR, a precizat nevoia sistemului de aliniere la standarde europene. Printre propuneri se numără şi adaptarea şcolilor pentru cei cu nevoi speciale. ,,Sistemul educațional trebuie să fie adaptat inclusiv nevoilor tinerilor cu dizabilități. Tinerii din România merită un sistem de învățământ terțiar de calitate, compatibil și competitiv cu cel din alte state europene. De asemenea, studenții trebuie să fie parteneri egali în sistem, participând la luarea tuturor deciziilor, inclusiv în toate procesele privind evaluarea și asigurarea calității. (....)Aceștia trebuie să beneficieze de infrastructură educațională modernă, cadre didactice bine pregătite, inclusiv din punct de vedere psihopedagogic, metode de predare inovative și trasee cât mai flexibile de învățare, corelate cu stagii obligatorii și eficiente de consiliere și orientare în carieră .”