Demnitarii acuzați că au retrocedat „din pix” câteva terenuri supraevaluate la 75 de milioane de euro au dat vina pe evaluatori. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, aștepta aseară decizia judecătorilor, dacă va fi arestat.

Principala acu zație adusă membrilor Comisei de Retrocedări care au semnat în 2008 și 2009 restituiri supraevaluate în trei dosare este că au asistat pasivi la prejudicierea bugetului statului cu 75 de milioane de euro. Demnitarii nu au decis reevaluarea unor dosare a căror valoare de despăgubire a fost vizibil mărită.

Cei implicați susțin că nu înțeleg acuzațiile deoarece singurii care au greșit sunt evaluatorii, ei nefiind implicați în expertiză. Printre cei 11 suspecți puși sub acuzare în acest caz, patru sunt evaluatori acuzați de abuz în serviciu: Gheorghe Vișoiu, Neculai Nistor, Florin Alexandru Hanu și Dorin Cornel Drulă. Ei au fost prezentați instanței supreme cu propunere de arestare pentru următoarele 30 de zile alături de Mihnea Remus Iuoraș, Ingrid Popa Mocanu, Cătălin Canangiu și Horia Georgescu. La închiderea ediției, instanța a rămas în pronunțare pe cererea procurorilor.

De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile faţă de Ingrid Zaarour, fost preşedinte al ANRP, în dosar fiind pus sub acuzare şi Remus Baciu.

O altă acuzație a DNA este că membrii Comisiei de Retrocedări au semnat pentru plata a 75 milioane euro plătită în trei dosare de despăgubire, sumă care „este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011”, se arată în referatul cu propunerea de arestare funcționarilor și evaluatorilor reținuți în acest caz.

În fața procurorilor, unii dintre demnitari au declarat că au rămas în Comisia de Retrocedări pentru a evita tensiunile politice. Argumentele fiind mai degrabă de tipul: „Am rămas să evit tensiunile politice, ca și cum scopul ar fi fost de a nu supăra, de a nu-și fragiliza poziția personală, de a-și conserva poziția, și nu acela de a-și îndeplini îndatoririle profesionale”.

Deputat pus sub acuzare după ce a semnat fără să verifice

Un alt demnitar pus sub acuzare în cazul restituirilor supraevaluate este deputatul liberal Cătălin Theodor Nicolescu (foto). Și el a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, și a semnat pentru cele trei retrocedări bănuite de procurori a fi supraevaluate. Nicolescu a fost audiat peste 10 ore la DNA, dar a plecat acasă deoarece beneficiază de imunitate și nu poate fi reținut fără avizul Camerei din care face parte. El nu a dorit să facă nicio declarație. Acuzațiile sunt de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. Potrivit CVului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, între octombrie 2005 și mai 2008, el a ocupat funcția de vicepreședinte al Autoritații Naționale pentru Restituirea Proprietăților, instituție din subordinea Cancelariei Primului-Ministru.

FOTO: Cătălin Theodor Nicolescu

Integritatea, cu bune și rele

Horia Georgescu a anunțat ieri că și-a dat demisia din funcția de președinte al ANI. În ultimii ani, activitatea Agenției s-a împărțit între o serie de rezultate spectaculoase, dar și câteva înfrângeri în fața judecătorilor.

● Rapoartele de incompatibilitate sau de conflict de interese ale inspectorilor ANI au fost confirmate în cazurile foștilor deputați Sergiu Andon, Aurel Nechita și Stoica Ștefan Bucur. Ei au fost revocați din funcții în urma constatărilor ANI .

● Trei senatori, Mircea Cinteză, Mircea Diaconu și Mora Akos Daniel au fost demiși din funcții în urma rapoartelor ANI, confirmate de judecători.

● Mandatul președintelui CJ Argeș, Constantin Nicolescu, a încetat tot ca urmare a unui raport de evaluare emis de ANI.

● Un alt caz ANI a condus la confiscarea de la Codruț Vlăsceanu, fostul șef de la Permise Argeș, a 550.000 de euro.

● Constantin Ostaficiuc, fost președinte al Consiliului Județean Timiș, descoperit în conflict de interese, a fost determinat să nu mai candideze. În iunie anul trecut, 378 de incompatibilități au rămas definitive, 11 dintre ele vizând parlamentari și 241 de aleși locali.

Procese pierdute

●Cel mai răsunător caz „pierdut” de ANI este cel în care inspectorii l-au acuzat pe Klaus Iohannis de incompatibilitate. După ce primarul Sibiului a fost ales președintele Româ niei, Instanța Su premă a decis, de finitiv, că acesta nu a fost incompatibil.

● Un alt proces pierdut de ANI este cu actualul șef al SRI, Eduard Hellvig. Inspectorii l-au acuzat de incompatibilitate, dar fostul europarlamentarul liberal a câștigat definitiv la Instanța Supremă.

● La fel s-a întâmplat în cazul liberalului Dan Mihalache. El a câștigat definitiv, anul trecut, procesul cu ANI. Astăzi îl regăsim pe fostul secretar general adjunct al Guvernului în postura de șef al Cancelariei Prezidențiale.