Luni ar fi fost prima dată când ziua arestării a 10.000 de tineri, în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, ar fi fost comemorată oficial în România, după eliminarea comunismului. Anul trecut, după ce Klaus Iohannis a promulgat legea, demersul a fost criticat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel. Motivul e simplu: printre dintre cei martirizați în închisori au fost legionary.

Luni s-au împlinit 70 de ani de la una dintre cele mai mari atrocități comise de comuniștii proaspăt instalați la conducerea României, arestarea a 10.000 de persoane, în urma unei operațiuni bine pusă la punct pe întreg teritoriul țării. Drama acelor zile i-a impresionat pe câțiva parlamentari care au inițiat o lege pentru marcarea evenimentului. Cei mai mulți erau liberali, partid din care provine și președintele țării. Legea a trecut de ambele camere și apoi, pe 30 mai 2017, Klaus Iohannis a emis decretul de promulgare.

Aniversarea este intitulată Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

Totuși, pe 14 mai 2018, evenimentul nu a fost marcat prin nimic de Administrația prezidențială. Pe 13 și pe 14 mai nu apare nicio declarație a președintelui, niciun comunicat care să amintească de comemorare. Explicația nu este deloc simplă și e legată atât de evenimente petrecute imediat după promulgarea legii, cât și de situația delicată în care este acum președintele cu oficialii din Israel și cu reprezentanții comunităților evreiești din Europa.

No news, good news

Uneori e știre și absența oricărei știri, iar celebrarea zilei de 14 mai se încadrează perfect pe acest șablon. Dacă la promulgare Președinția a emis un comunicat prin care anunța instituirea Zilei naționale, anul acesta tăcerea a domnit asupra împlinirii celor 70 de ani.

În primăvara-vara lui 2017, Iohannis era pe cai mari din punctul de vedere al relațiilor externe. A fost primul șef de stat european primit pe peluza de la Casa Albă și a adus celorlalți lideri mesajul de dincolo de ocean al unui Donald Trump aflat la început de mandat. Pe 5 iunie, în timpul vizitei în SUA, președintele României a primit premiul „Lumina Națiunilor”, cea mai înaltă distincție acordată de Forumul American Jewish Comitee.

Numai că, exact înainte de a pleca spre America, președintele a promulgat legea inițiată de 32 de parlamentari, dintre care cei mai mulți, 28, erau liberali. Pe 6 iunie, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a dat un comunicat foarte acid la adresa președintelui Iohannis. Motivul este simplu, în expunerea de motive folosită de inițiatori erau enumerate printre numele martirilor ridicați în acea noapte și membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare. Printre ei și Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, nume pe care Institutul le vânează cu plângeri penale pe oriunde apar, de la licee, străzi la tricouri.

Anul trecut, Iohannis nu a răspuns oficial la acest comunicat, dar tăcerea de zilele astea arată că și-a însușit critica.

Ca o părere personală, președintele nici nu putea proceda altfel, pentru că abia a avut parte de critici din partea președintelui Comunității evreiești din Europa, după nefericita declarație cu „înțelegerile făcute cu evreii”, și relațiile cu Israelul sunt delicate, după refuzul de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim. Un mesaj de comemorare a unor legionari îi trebuia? Evident că nu. Pe siteul oficial, pe pagina de Facebook, președintele a tăcut legat de această Zi națională. Colegii mei au întrebat oficial la Administrație dacă a existat vreo manifestare de comemorare, dar răspunsul pare să întârzie.

 

Cel mai dur comunicat al Institutului Elie Wiesel de după un act al Președinției României

Pe 6 iunie 2017, Institutul „Elie Wiesel” a dat cel mai dur comunicat care vizează o acțiune a Președinției României. După emiterea acestor critici, Klaus Iohannis nu a răspuns. Iată textul de acum un an: „Conform Agerpres în 30 mai 2017 preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” constată cu îngrijorare că în expunerea de motive care a însoţit legea pe parcursul circuitului legislativ sunt invocate ca „martiri ai temniţelor comuniste” persoane condamnate pentru crime de război. Acest fapt, deşi contravine nu doar valorilor şi principiilor democratice, dar şi legislaţiei româneşti în vigoare, nu a stârnit nicio reacţie publică. De asemenea, ne exprimăm consternarea pentru faptul că iniţiatorii legii au ales ca argument pentru promovarea acestui proiect legislativ să citeze din Iustin Pârvu, care în tinereţe a activat în Mişcarea Legionară, iar mai târziu a făcut apologia legionarismului şi a avut repetate poziţii antisemite şi de negare a Holocaustului. Alegerea parlamentarilor care au iniţiat legea poate să creeze confuzie asupra menirii pe care aceasta trebuie să o aibă. Comemorarea victimelor regimului comunist din România nu trebuie să reprezinte un prilej de reabilitare a celor care în anii regimurilor totalitare precedente au contribuit, din ipostaze multiple şi cu responsabilităţi diferite, la respingerea democraţiei şi la instituirea antisemitismului ca politică de stat.”

Mircea Vulcănescu, Radu Gyr și arhimandritul Iustin Pârvu, invocați de inițiatori

În expunerea de motive, inițiatorii, dorind să sublinieze lovitura grea primită de toate elitele românești în 1948, se în treabă retoric: „Suntem conştienţi de nume mari ca ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurmbrand, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, părintelui greco-catolic Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, a poetului Radu Gyr şi a soţiei sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu, între mulţi alţii care au pătimit în aceste temniţe?”

De fapt, în această enumerare sunt cuprinse nume arestate în perioada 1947-1958, nu doar cele din 14-15 mai 1948. Tot inițiatorii folosesc, fără a cita numele părintelui Iustin Pârvu, un fragment din mărturia acestuia de la arestările în masă:

„Cu vreo patru, cinci zile înainte de plecarea din Roman, mi se arată o imagine: undeva în întuneric, în fundul sălii, o scânteie de lumină. Şi mă opresc, într-adevăr în realitate, după două săptămâni, în faţa puşcăriei Aiudului.

Eram legaţi la ochi şi ca să merg către capătul sălii mi-au dat prosopul de la ochi şi tocmai lumina aceea mi se arată mie acolo unde caraliul deschide celula: -Intră aici, banditule! Şi asta era scânteia şi celula mea. Şi am mai avut o prevestire la ieşirea din puşcărie. Le-am zis camarazilor mei: -Măi, băieţi nu murim. Fiţi atenţi, rezistăm şi mergem înainte. Lupta se duce mai departe. Şi într-adevăr aşa a fost.”

Poate că a fost un act de curaj, amintirea tuturor celor care au pătimit în gulagul românesc, dar tăcerea de anul ăsta demonstrează că a fost doar necunoaștere a evenimentului tragic și a tuturor implicațiilor și sensibilităților sale.

 

Nici măcar iniţiatorii legii nu au aprins o lumânare pentru martirii arestaţi în urmă cu 70 de ani

 

Acesta a fost primul an când ar fi trebuit sărbătorită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită printr-o lege votată de Parlament şi promulgată de preşedintele României în 2017. „Evenimentul Zilei” i-a contactat pe iniţiatorii legii pentru a afla cum au marcat ziua pe care ei au instituit-o ca sărbătoare naţională

Luni, 14 mai, a fost sărbătorită pentru prima oară „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită printr-o lege iniţiată de deputatul PNL Daniel Gheorghe, semnată de mai mulţi parlamentari PSD, PNL şi UNPR, şi votată de Parlament în primăvara anului trecut. Legea a fost promulgată de preşedintele României în data de 30 mai 2017 şi a fost publicată în Monitorul Oficial o zi mai târziu.

„Potrivit prezentei legi, sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri. Totodată, în această zi, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni şi materiale informative despre evenimentele petrecute în perioada prigoanei comuniste în ziua de 14 mai 1948”, scrie în textul legii 127/2017.

 

Principalul promotor al sărbătorii, nu a avut timp să marcheze ziua

 „Evenimentul zilei” i-a contactat pe iniţiatorii legii pentru a afla cum au cinstit ziua sărbătorită în urma propriei lor iniţiative. Daniel Gheorghe, iniţiatorul principal al legii, a spus că: „Nu am organizat niciun eveniment pentru că nu am avut timp. Nici nu am participat le vreun eveniment, deşi ştiu că au fost mai multe autorităţi locale şi ONGuri care au marcat această zi”. Gigel Ştirbu, un alt parlamentar care a semnat iniţiativa legislativă, a spus că nu a sărbătorit ziua pentru că a fost plecat din Bucureşti. Am insistat şi i-am spus că ziua putea fi marcată oriunde în România. „De pe drum nu am putut sărbători această zi”, a venit răspunsul deputatului PNL.

Florica Cherecheş, deputat PNL provenit din judeţul Bihor, este un alt iniţiator al legii. „Sunt iniţiative pe care le semnez pentru că mi se par oportune, dar nu înseamnă că sunt iniţiator principal. La această lege am fost co-semnatar. Nu am marcat această zi în vreun mod special pentru că am fost de dimineaţă până seara în Parlament”, a explicat alesul liberal. Am insistat şi am întrebat dacă a aprins vreo lumânare pentru cei comemoraţi în ziua de 14 mai: „Nu, nici lumânări nu am aprins că am fost până seara în Parlament. Dar în urmă cu o săptămână, la târgul Gaudeamus de la Oradea, ştiu că s-au lansat două cărţi pe această temă”. „Şi dumneavoastră aţi participat la lansarea acelor cărţi?”, am insistat. „Eram şi eu la Gaudeamus în timp ce erau lansate”, a fost răspunsul deputatului. (Sorin Andreiana)

Iniţiator al legii: „Nu ştiu despre ce este vorba”

Un alt iniţiator al legii este deputatul Ovidiu Raeţchi. Nici el nu a marcat în vreun fel această zi. „Avem, de trei ani, o problemă de legislaţie. Pentru astfel de manifestări organizate de autorităţile locale sau alte instituţii, invitaţiile pentru a depune coroane de flori vin la preşedintele Camerei Deputaţilor şi el deleagă deputaţi pentru aceste manifestări”, a explicat deputatul PNL.

„Şi dumneavoastră nu puteţi depune o coroană la un monument ca deputat dacă nu aveţi această delegare?”, am insistat. Răspunsul deputatului a fost că „nu”. L-am contactat şi pe purtătorul de cuvând al PNL, Ionel Dancă, în contextul în care legea a fost iniţiată, în 2016, de mai mulţi parlamentari liberali.

„La nivel central, PNL nu a organizat niciun eveniment. După cum ştiţi preşedintele partidului, Ludovic Orban, este plecat într-o vizită în străinătate (Germania –n.r.). Dar este posibil ca la nivel local să fi fost organizate evenimente în acest sens”, a spus Dancă. L-am rugat să dea exemple de astfel de evenimente la nivel local. A promis că se interesează şi revine cu un telefon.

Până la închiderea ediţiei, purtătorul de cuvânt nu a mai dat niciun semn de viaţă. Singurul iniţiator al legii din partea PSD este deputatul de Teleorman Valentin Boboc. Aceasta a părut chiar contrariat de întrebarea dacă a marcat în vreun fel ziua de 14 mai: „Nu. Nu ştiu despre ce este vorba. Dar ştiu că joi este ziua evreilor”. I-am explicat că este printre iniţiatorii legii. Nici măcar aşa nu părea a şti despre ce este vorba cu această zi. L-am întrebat dacă la „ziua evreilor” va participa. „Dar care este problema cu ce fac eu sau nu fac?”, a fost răspunsul deputatului.

Administraţia prezidenţială şi TVR nu au răspuns solicitărilor EVZ

În legea 127/2017 se specifică faptul că Societatea Română de Televiziune „va difuza, cu prioritate, emisiuni şi materiale informative despre evenimentele petrecute în perioada prigoanei comuniste în ziua de 14 mai 1948”. A solicitate informaţii de la TVR despre emisiunile difuzate luni în memoria acestei zile, dar până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

Am solicitat şi Administraţiei Prezidenţiale să specific dacă luni a fost marcată în vreun fel această zi naţională, dar, de asemenea, nu am primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei.

 

Avocatul Poporului, singura instituţie cu mesaj preluat de Agerpres

Legea indică Agerpres ca una dintre instutiţiile care în ziua de 14 mai ar trebui să difuzeze materiale speciale despre victimele închisorilor comuniste.

Numai că pe Agerpres singura referinţă de luni la această zi naţională este un mesaj transmis de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. „Aceste persoane, catalogate ca „duşmani ai poporului” au fost, aşadar, încarcerate, multe ucise, iar familiile lor hărţuite, batjocorite şi supuse unui tratament regim special. Abuzurile Securităţii nu au cunoscut limite: intelectuali de marcă ai ţării au fost daţi afară din facultăţi pentru că erau cu origine nesănătoasă şi trimişi în posturi de muncitori necalificaţi, preoţii fie au fost lichidaţi, fie deportaţi în lagăre de concentrare, profesori, medici, politicieni sau ţărani s-au trezit peste noapte arestaţi, supuşi torturilor şi trimişi în închisoare”, a menţionat Victor Ciorbea.