Cele mai noi anchete ale DNA, din județele Suceava și Mureș, scot la iveală o adevărată caracatiță a corupției din învățământul românesc. Un precedent periculos a fost creat după ce o comisie de evaluare, din județul Dolj, a decis, la presiunea primarului comunei Rast, Iulian Silișteanu, ca o candidată respinsă să fi e, până la urmă, declarată câștigătoare. Una peste alta, testele date profesorilor care au candidat pentru posturile de directori de școli conțin greșeli fl agrante. Acestea au fost explicate punct cu punct de un profesor universitar

Tenebrele învăță mântului românesc ies la iveală, odată cu ultimele zile din perioada de exminare a directorilor ce urmează să decidă destinele a milioane de elevi, din întreaga țară. A rămas mai puţin de o lună până când noii directori de școli îşi vor ocupa fotoliile. Concursul impus de Ministerul Educaţiei a născut, însă, multe controverse publice şi situaţii absurde, în urma cărora cei care au avut de pierdut au fost atât dascălii cât și elevii.

Probele: un test grilă cu multe hibe, o probă a CV-ului, dar şi un interviu în faţa unei comisii din cinci membri, dintre care doi impuşi de primării. Astfel, șefii de la primării, mai ales cele de la țară, au avut un cuvânt greu de spus în aceste numiri mascate de un concurs. „Evenimentul Zilei” a adus în atenția publică câteva dintre situațiile generate de ideea ministrului Educației, Mircea Dumitru, unele ajunse și în atenția DNA.

Proba scrisă: s-au cerut aptitudini de piloți

Susţinută pe 12 octombrie, proba scrisă încă produce valuri. Prof.dr. Adriana Costăchescu, de la Universitatea din Craiova, a formulat o petiţie online prin care speră anularea concursului. Cadrul didactic universitar a luat, punct cu punct, cerinţele apărute în foaia de examen şi a explicat de ce baremul a fost greşit şi interpretabil. „În testul-grilă propus de minister: subiectele 1-20 se referă la aptitudinile geometrice, absolut necesare pentru piloți de avioane, constructori, arhitecți, proiectanți, graficieni pe calculator, etc. dar mult mai puţin semnificative pentru directorii de şcoala (poate cu excepţia celor care sunt profesori de matematică şi predau geometria) (...). Testul-grilă conţine numeroase erori şi aproximări, care puteau, desigur, să îi inducă în eroare pe candidați.

Cele mai flagrante șapte greșeli din test

Prof. Adriana Costăchescu a identificat o serie de erori apărute la proba scrisă. ,,Din 20 de subiecte, 8 (cel puţin), deci peste o treime, sunt sau greșite, sau numai parţial adevărate, în ciuda exigenței explicite ca să fie ales răspunsul „în general” (adică întotdeauna) adevărat:

1. S-a făcut o distincție, în mare parte arbitrată, între „variantă corectă de răspuns” (ni se spune că este una singură) şi „răspuns adevărat”. Astfel în exemplul privind asemănarea dintre cuţit şi lingură răspunsul „amândouă sunt folosite pentru a mânca” este răspunsul corect, iar răspunsul „amândouă cântăresc mai puţin de un kilogram” este calificat drept „adevărat, dar nu este cea mai importantă asemănare dintre cuţit şi lingură”. Într-un test-grilă o singură variantă trebuie să fie corectă şi adevărată, în acelaşi timp, iar toate celelalte incorecte pentru că sunt false. Să vedem la ce a dus neaplicarea acestui principiu:

2. Subiectul 29: măgarul întotdeauna are (1) răspuns considerat corect: copite; (2) răspuns considerat incorect - coamă, dar măgarul are coamă (deci variantă adevărată);

3. Subiectul 36: prin ce se aseamănă muzica şi pictură (1) răspuns considerat corect: sunt forme de expresie artistică; (2) răspuns considerat incorect: sunt făcute de oameni (caracteristică adevărată şi importantă, exprimarea artistică, ca şi limbajul, fiind caracteristici umane fundamentale şi tipice);

3. Subiectul 40: ce au în comun șosetele şi mânușile; (1) răspuns considerat corect: sunt articole de îmbrăcăminte; (2) răspuns considerat incorecte: sunt vândute perechi, din nou o caracteristică adevărată, considerată probabil ca nesemnificativă – oare de ce?”

4. Subiectul 24: fiecare râu are …; răspuns considerat corect: pantă de scurgere, termen ce se aplică instalațiilor (se foloseşte la proiectarea şi instalarea țevilor de scurgere în băi, a țevilor canaliză rii clădirilor şi orașelor, etc.). Termenul geografic corect pentru râuri este albie sau matcă;

5. Subiectul 26: cei care îşi îmbogățesc cunoştinţele…; (1) răspuns considerat corect: învață; (2) răspuns considerat incorect: studiază, dar cele două cuvinte sunt sinonime, cu diferenţe numai de nivel stilistic (a studia aparţinând unui stil de limbă mai îngrijit). În Dex întâlnim definițiile următoare: a învăța: „a dobândi cunoștințe prin studiu”; a studia: „a depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța”;

6. Subiectul 30: cuvântul „lapte” este pentru „volum” aşa cum este „sare” pentru greutate; subiectul este greşit formulat: nu e vorba de cuvânt lapte şi nici de cuvântul sare ci de substanțele pe care cuvintele le desemnează; întrebarea priveşte, deci, două substanțe şi modul în care sunt măsurate; ar fi trebuit spus: „volumul este pentru lapte ceea ce … este pentru sare”, cu alegerea variantei greutate. Cred că autorii testului sunt de acord că, în sens propriu, un cuvânt nu are nici volum, nici greutate;

7. Subiectul 35: prin ce se aseamănă filmele şi nuvelele; răspuns considerat corect: spun o poveste. Răspunsul se aplică numai unei categorii de filme, celor numite „artistice” sau „de ficțiune”, nu se aplică însă filmelor documentare, filmelor ce înregistrează imagini „pe viu”, etc. Deci, ca să cităm din test, „răspunsul nu este în general adevărat” (fraza care vrea să exprime stângaci ideea că răspunsul nu este întotdeauna adevărat). Acelaşi comentariu este valabil şi pentru răspunsul propus la subiectul 39, prin ce se aseamănă tuberculoza şi astmul: răspuns considerat corect: sunt boli ale plămânilor. Localizarea (la plămâni) poate fi considerată cu greu o asemănare între o boală inflamatorie şi o alta, infecțioasă; în plus există astm cardiac, tuberculoză osoasă, tuberculoză intestinală, …. Din nou „răspunsul nu este în general adevărat”.

Istoricul scandalurilor

Organizarea îndoielnică a probelor din concurs a dat ocazia unor controverse publice. Dintre acestea, cele mai importante sunt: Profesorii au protestat fără oprire. O mare parte din profesori au refuzat să se prezinte la concursuri şi au atras atenţia că există riscul destabilizării învăţământului românesc. Cu câteva zile înainte de prima probă aceştia au protestat chiar în faţa Ministerului Educaţiei.

Colegiul Psihologilor a sesizat DNA-ul. Membrii Colegiului au anunţat că cei care au elaborat subiectele nu aveau competenţa necesară pentru testarea capacităţilor cognitive.

Proba CV-ului şi întâlnirea comisiilor de concurs. Cea mai problematică probă a rămas constituirea comisiilor de concurs. Conform metodologiei, autorităţile locale au impus doi din cinci membri şi astfel, au existat situaţii absurde în care candidaţi cu nota 10 la proba scrisă au picat interviul. „Evenimentul Zilei” a adus în atenţie şi cazuri din Dolj, Suceava şi Târgu Mureş.

Suceava, intervenții la nivel înalt

Stenogramnele DNA arată că primarul din orașul sucevean Salcea, Ilie Lungu (foto) reţinut de procurorii anticorupţie din Suceava, în cazul fraudei de la Evaluarea Naţională, arată că profesorii care au schimbat lucrările elevului se lăudau că s-a intervenit „până la cel mai înalt nivel”, doar că „nu s-a rezolvat” deoarece a intervenit presa. Edilul și și celelalte persoane reținute în acest dosar au fost eliberate. Este vorba despre doi profesori şi o femeie de serviciu. Aşa cum a dezvăluit „Evenimentul zilei”, lucrările fiului primarului au fost falsificate, iar în urma anchetei s-a stabilit că „aranjamentul” a fost pus la cale de primar. Ilie Lungu este fratele lui Ion Lungu, liderul PNL Suceava.

Doi polițiști sunt în vizorul DNA, după ce anchetatorii au stabilit că ofițerii au falsificat rapoartele în care susțineau că au supravegheat examenul și transportul lucrărilor.

Târgu Mureș, liceu înființat ilegal

Cazul prezentat de „Evenimentul zilei” în iulie 2016, în care relatam că părinții copiilor și conducerea Colegiului Național „Unirea”, din Târgu-Mureș, au transmis autorităților că Liceul Romano-Catolic, căruia a fost nevoit să îi cedeze spații de învățământ, a fost înființat ilegal, este confirmat de o anchetă a DNA.

Procurorii anticorupție l-au „săltat”, joi, pe șeful Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Mureș, chiar de la birou. Ștefan Someșan (foto) este acuzat atât de implicare în înființarea ilegală a liceului cu predare în limba maghiară.