Partidele politice se află, după alegerile prezidenţiale, în cea mai dificilă situaţie financiară a ultimilor ani, acumulând datorii istorice ca urmare a unor cheltuieli de campanie mult mai mari decât veniturile pe care le-ar fi putut obţine, iar în acest moment optează pentru ”rostogolirea” lor.

Datoriile acumulate de partide de-a lungul anilor scot, însă, la iveală sistemul legislativ precar în materia finanţării partidelor politice. Acesta permite cheltuieli în campaniile electorale cu mult mai mari decât veniturile realizate în mod tradiţional de formaţiunile politice, dar fără un control riguros din partea autorităţilor.

Scrutinul prezidenţial a fost dovada mobilizării ”pe datorie” a instrumentelor de partid, în scopul câştigării celei mai râvnite funcţii în statul român: poziţia de preşedinte.

Alegerile au adus toate partidele şi candidaţii independenţi în situaţia de a cheltui aproximativ 7,2 milioane de euro, adică 32.230.686 de lei, conform cifrelor raportate în mod oficial.

Pe de altă parte, numai primii şase competitori electorali au încheiat campania prezidenţială cu datorii de aproape 4 milioane de euro (17,7 milioane de lei), în fruntea acestora regăsindu-se PSD-UNPR-PC.

De altfel, social-democraţii au cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-au realizat înainte şi în timpul campaniei prezidenţiale.

Alianţa PSD-UNPR-PC a intrat în alegeri cu 6.457.861 de lei venituri, conform bilanţului contabil realizat după alegeri, însă a avut cheltuieli de 20.136.729 de lei. Această cifră reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor realizate de toate partidele şi candidaţii la prezidenţiale.

Social-democraţii au beneficiat de donaţii în timpul campaniei în cuantum de 3.729.969 de lei, iar alţii 2.727.892 au reprezentat venituri din transfer de la partid realizate înaintea campaniei.

Cele mai mari cheltuieli realizate pentru Victor Ponta,candidatul susţinut de PSD-UNPR-PC, au fost cu ”tipăriturile şi materialele promoţionale” (10.002.943 de lei), cu publicitatea stradală (6.566.454 de lei), urmate de cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV (2.396.203 de lei) şi cheltuielile cu servicii (483.488 de lei).

La finalul alegerilor prezidenţiale PSD-UNPR-PC mai avea de achitat facturi de 13.835.961 de lei.

Situaţia financiară a PSD este cu atât mai delicată după ce la alegerile europarlamentare din luna mai PSD-UNPR-PC a înregistrat datorii neachitate de 2.971.045 de lei, după ce cheltuise în campanie 7.943.361 de lei.

La începutul acestui an, bilanţul financiar al PSD releva datorii istorice ale partidului: 17.973.299 de lei reprezentau datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, iar 14.100.225 de lei figurau ca datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Cu toate acestea, în cursul anului trecut - 2013 fiind un an neelectoral - PSD a reuşit să realizeze venituri de 15.203.654 de lei, dar şi cheltuieli de 14.188.357 de lei, deci un excedent de 1.015.297 de lei.

Noul PNL, rezultat în urma fuziunii, cumulează atât datoriile vechiului PNL, cât şi ale PDL

Alianţa Creştin Liberală, dintre PNL şi PDL, a cheltuit 7.291.221 de lei, faţă de cei 5.029.548 de lei venituri realizate înaintea şi în timpul campaniei. 1.374.309 de lei au fost venituri transferate de la cele două partide, în timp ce 3.655.239 de lei au fost donaţii din timpul campaniei electorale.

La aproape toate categoriile de cheltuieli, PNL-PDL au înregistrat cifre mai mici decât PSD-UNPR-PC, cu excepţia cheltuielilor cu servicii (801.903 de lei), care au fost duble faţă de social-democraţi.

În rest, ACL a avut cele mai mari cheltuieli cu tipăriturile şi materialele promoţionale (2.802.377 de lei), urmate de publicitate stradală (2.382.959 de lei) şi publicitatea în presă, radio şi TV (854.208 de lei). În final, PNL şi PDL au menţionat datorii neachitate de 2.730.481 de lei.

Fuziunea dintre PNL şi PDL face ca noul partid, care poartă numele PNL, să preia atât beneficiile financiare cât şi datoriile celor două formaţiuni. Astfel, la europarlamentare PDL a avut datorii neachitate la finalul scutinului de 647.857 de lei, după ce cheltuise în campanie 1.988.628 de lei. La începutul anului, PDL trebuia să achite 9.112.531 de lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

Cu toate acestea, bilanţul financiar al anului 2013 punea PDL în situaţia de a fi cheltuit cu 1.591.434 lei mai mult decât veniturile realizate - 5.474.992 de lei.

La rândul său, PNL se afla într-o situaţie mult mai delicată, pe de o parte faţă de propriile angajamente, pe de altă parte faţă de datoriile înregistrate în USL împreună cu PSD.

Din alegerile europarlamentare PNL a ieşit cu datorii neachitate de 4.546.183 de lei, după ce cheltuise 7.234.547 de lei în perioada campaniei electorale. Aceasta după ce liberalii menţionau în bilanţul contabil pentru anul trecut că pe parcursul acestui an trebuie să achite datorii de 15.352.376 de lei. PNL a avut în 2013 venituri de 9.219.922 de lei şi cheltuieli de 9.464.889 de lei, înregistrând un deficit de 244.967 lei.

De asemenea, PSD şi PNL mai au împreună angajamentele financiare ale Uniunii Social Liberale, care la începutul anului menţiona în bilanţul financiar că are de achitat pe parcursul lui 2014 datorii de 9.717.081 de lei. USL menţiona că a avut anul trecut venituri de 1.001.222 de lei şi cheltuieli duble – 2.021.943 de lei.

Udrea şi Tăriceanu au datorii din campanie de câte aproximativ 100.000 de euro

Partidul Mişcarea Populară a cheltuit pentru campania Elenei Udrea de la prezidenţiale 1.828.028 de lei, în condiţiile în care veniturile PMP s-au ridicat la 1.275.510 de lei: 458.000 din transfer de la partid, iar 817.510 de lei donaţii obţinute în perioada campaniei.

PMP a dat pe tipărituri şi materiale promoţionale 968.656 de lei, pentru publicitate în presă, radio şi TV 742.855 de lei, iar pentru publicitate stradală 90.849 de lei, în timp ce cheltuielile cu serviciile au fost de 10.000 de lei.

La finalul campaniei PMP mai avea datorii reprezentând facturi neachitate de 663.918 de lei. În urma alegerilor europarlamentare PMP a rămas cu datorii neachitate de 422.946 de lei, după ce cheltuise în campania electorală 1.089.803 de lei.

UDMR a cheltuit la prezidenţiale 661.654 de lei, în condiţiile în care a înregistrat venituri de 612.031 de lei.

O situaţie aparte au avut-o la alegerile prezidenţiale candidaţii independenţi, în special Călin Popescu Tăriceanu şi Monica Macovei. Dacă Tăriceanu a înregistrat la finalul campaniei datorii neachitate de 492.106 de lei, în cazul lui Macovei acestea au ajuns la 3.087 de lei.

Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat venituri de 861.259 de lei şi cheltuieli de campanie de 1.353.365 de lei. Monica Macovei a avut venituri de 656.042 de lei şi cheltuieli de 642.674 de lei.

Iohannis – cel mai ieftin vot obţinut în alegeri, Ponta – cel mai scump

Campania prezidenţială a relevat, totodată, şi faptul că eficienţa electorală nu depinde în primul rând de sumele de bani investite în timpul campaniei electorale. Cu aproape de trei ori mai mulţi bani cheltuiţi în campania electorală de PSD-UNPR-PC, Victor Ponta a obţinut în cele din urmă cu peste un milion de voturi mai puţin decât contracandidatul său, Klaus Iohannis.

Numărul de voturi obţinut în turul doi raportat la cheltuielile de campanie electorală arată faptul că un singur vot pentru Victor Ponta i-a ”costat” pe social-democraţi 3,8 lei, calculat conform cifrelor oficiale.

La polul opus, un vot pentru Klaus Iohannis a ”costat” Alianţa Creştin Liberală 1,15 lei, raportând cheltuielile de campanie la numărul de voturi din turul doi.

În cazul candidaţilor care au participat doar la primul tur al prezidenţialelor, Monica Macovei a obţinut cu cei mai puţini bani, cel mai mare număr de voturi, cu un coeficient de 1,5 lei/vot.

Elena Udrea, candidatul PMP, a obţinut un coeficient de 3,7 lei/vot, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la 2,6 lei/vot, iar candidatul UDMR Kelemen Hunor la 2 lei/vot.