Ministerele Agriculturii, Dezvoltării, Transporturilor, Economiei sunt marii câștigători ai Bugetului pentru 2015. Nu la fel stau lucrurile cu instituțiile din Justiție, care s-au plâns de banii primiți de la stat.

Proiectul de buget elaborat de Guvern include măsurile sociale promise de Executiv, fonduri mai mari pentru investiții, care ridică însă unele semne de întrebare în ochii specialiștilor și o distribuire a fondurilor care a generat nemulțumiri. De data aceasta, este vorba de instituțiile din Justiție, în special Direcția Națională Anticorupție, care s-a plâns din cauza sumelor mici alocate.

Salarii mai mari la bugetari, pentru anumite categorii

Promisiunile electorale sunt prinse în buget. Atât creșterea pensiilor la anul, cât și majorări de salarii pentru anumite categorii de bugetari.

De exemplu, pentru personalul din sistemul sanitar și din asistență socială, salariile cresc cu 100 de lei de anul viitor, „cu excepția personalului care în anul 2015 beneficiază de majorarea salariului de bază cu sume mai mari decât 100 lei”, scrie în Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2015.

Profesorii vor primi și ei cu până la 10% în plus la salarii, în două trepte: o majorare va avea loc de la 1 martie, iar celalaltă de la 1 septembrie.

În premieră, Guvernul anunță că are în vedere introducerea conceptului de „somaj parțial”, care înseamnă că șomerii vor putea lucra part-time, urmând ca indemnizația de șomaj să se cumuleze cu venitul din activitatea part-time. De asemenea, salariul minim va crește în două etape, până la 1.050 de lei, anul viitor.

Mai mulți bani pentru investiții

Pentru investiții se vor aloca cu 8 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, bugetul total urcând la 44,7 miliarde de lei. Sunt trecute la proiecte de investiții atât continuarea Autostrăzii Transilvania, cât și construcția Autostrăzii București-Ploiești-Brașov și a autostrăzii Nădlac-Arad-București. Însă, atrage atenția Gheorghe Ialomițianu, membru în Comisia Buget, Finanțe, Bănci din Camera Deputaților, la capitolul investiții, sunt prinse în buget și o parte din fondurile ce trebuie atrase din exercițiul financiar 2014 – 2020.

Or, tot în proiectul de buget se menționează că nu există încă legislație pentru absorbția acestor fonduri. „Practic, se încalcă legea finanțelor publice, atunci când se spune că acestea vor fi investiții pe anul 2015, deoarece nu există cadrul legal pentru a atrage finanțarea pentru ele”, remarcă Ialomițianu.

Venituri mai mici și o rezervă bugetară uriașă

Veniturile pe care Executivul mizează în 2015 sunt de 225 miliarde de lei, în creștere cu câteva procente față de anul trecut. Însă, spune Gheorghe Ialo­mi­țianu, practic veniturile scad ca pondere în PIB. Astfel, în 2015 „veniturile vor reprezenta doar 31,7% din PIB, în timp ce anul trecut au fost 32,6%”, a mai comentat Gheorghe Ialomițianu. De asemenea, remarcă el, Guvernul menține în continuare o rezervă prea mare la buget, în loc să dea drumul la bani, acolo unde trebuie cheltuiți.

Ex-ministru de Finanțe în cabinetul condus de Emil Boc, Ialomițianu spune că în perioada în care criza financiară era la apogeu, bugetul avea un buffer (rezervă) de numai cinci miliarde de euro. „Acum aceasta a urcat la 9 miliarde, bani luați din împrumuturi pentru care plătim dobândă. De ce este nevoie de atâția bani?”, spune acesta.

Creștere economică de 2,5%. La anul, și un leu stabil

Indicatorii pe baza cărora s-a construit bugetul de anul viitor prevăd o creștere economică de 2,5%, și un curs mediu de 4,42 lei pentru un euro, adică similar cotațiilor din ultimul timp. De asemenea, Guvernul nu ia în calcul majorări importante de prețuri și mizează pe o inflație de 2,2%.

Ministerul lui Dragnea primește mai mulți bani ca în 2014

Principalele ministere care vor primi bani în plus față de bugetul din 2014 (alocarea inițială), în cel din 2015, sunt enumerate într-o comunicare a lui Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget. Astfel, fondurile alocate pentru Transporturi vor fi cu peste 15% mai mari decât în acest an, suma ajungând la 22,9 miliarde de lei în bugetul pentru anul viitor.

Bugetul alocat Sănătății va urca la circa 28 miliarde de lei, față de 27 de miliarde, în acest an. Și Ministerul Agriculturii primește cu aproape 6% mai multe fonduri anul viitor, bugetul total urcând la peste 6 miliarde de lei. De asemenea, o majorare importantă se observă și la Ministerul Fondurilor Europene.

Raportat la sumele efective primite în urma celor trei rectificări de anul trecut, există însă și alte ministere care primesc mai mulți bani la anul. Unul este cel al Dezvoltării, condus de vicepremierul Liviu Dragnea (foto), care va primi 5 miliarde de lei în acest an, față de 4,55 miliarde primite anul trecut, după rectificări.

"Nu înțeleg de ce este nevoie de atâția bani în buffer-ul Bugetului, bani luați din împrumuturi pentru care se plătesc dobânzi mari.” Gheorghe Ialomițianu, membru, comisia Buget, Finanțe, Bănci

Ping-pong cu bugetul DNA între Vâlcov, Ponta și Kovesi

Disputa zilei s-a concentrat în jurul bugetului alocat DNA. Astfel, în cursul dimineții, Direcţia Naţională Anticorupţie a susținut că a constatat, în urma publicării pe site-ul MFP a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, că în anexe nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA şi că pentru întregul Minister Public valoarea bugetului este cu 31,94 % mai mică decât execuţia bugetară pe 2014. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că în cazul în care instituția pe care o conduce nu va primi bugetul solicitat, de 25 de milioane de euro, activitatea procurorilor anticorupție va fi „mult diminuată sau chiar blocată”. Ea a atras atenţia că DNA a indisponibilizat bunuri și bani în valoare de 500 de milioane de euro. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că solicitările legate de bugetele DNA şi DIICOT „vor fi luate în calcul” şi că vor fi suplimentări de fonduri la aceste instituţii. Ulterior, după ce a precizat că totul este o neînțelegere, și ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, s-a întâlnit cu  procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Urmare a acestei întâlniri, Vâlcov a precizat că„lucrurile s-au clarificat: DNA va avea bugetul solicitat în 2015”. La rândul său, Kovesi a afirmat că obţinut „promisiunea fermă” că propunerile DNA vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de buget pe anul 2015. Bugetele CSM și CCR, reduse Potrivit proiectului de buget pe 2015, bugetul CSM a fost redus cu 15%, dar și cel al CCR, cu 18%. În ceea ce privește bugetul ANI, acesta a fost redus cu 0,18%. Bugetul propus pe 2015 pentru Administraţia Prezidenţială este de 22 milioane de lei, în scădere cu 8,97% față de cel din 2014, potrivit proiectului de buget pe anul viitor publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În schimb, fondurile Avocatului Poporului a crescut cu peste 27%, dar și cel al Secretariatului General al Guvernului, care s-a majorat cu 25%.

500 de milioane de euro este suma indisponibilizată de DNA  în anul 2014