Experții în economie contrazic afirmațiile elitelor bancare și guvernamentale, conform cărora scăderea generalizată a prețurilor afectează negativ economia ducând la scăderea producției și chiar la recesiune
Inflația a scăzut în România simțitor în ultimul timp, atingând, aproape lună de lună, minime istorice. În prima lună a anului, prețurile au crescut cu numai 0,4% față de aceeași lună de anul trecut, observându-se ieftiniri atât în sectorul alimentelor, cât și la servicii.
Atât forurile bancare de la nivel european, cât și Banca Națională a României, susțin că fenomenul este îngrijorător: scăderea prețurilor conduce la diminuarea veniturilor companiilor, de unde pot urma scăderi de salarii. În mod clar, trebuie încurajată inflația. „Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie. Dar avem instrumentele necesare (pentru a o combate - n.r.)”, a declarat, recent, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Opinia analiștilor locali este însă cu totul alta. Scăderea de prețuri are toate șansele să alimenteze consumul și să dea un impuls creșterii economice, spun aceștia.
Ne puteți urmări și pe Google News
În ciuda faptului că această tendință (deflația) s-a instalat deja în zona euro, analiștii economici consultați de EVZ consideră că este puțin probabil ca și România să se confrunte cu acest fenomen pe termen scurt și mediu. Economistul Aurelian Dochia susține că inflația din UE este într-o scădere continuă pe fondul ieftinirii barilului de petrol. „Dacă am elimina acest factor, nu am avea deflație în acest moment în Europa”, spune Dochia. BNR ar trebui să evite o intervenție.
BANCHERI
Scăderea prețurilor conduce la scăderea salariilor
- Scăderea generalizată a prețurilor face ca populația să-și amâne deciziile de cumpărare, lucru care duce la scăderea consumului. Aceasta este teoria repetată de bancheri și de reprezentanții statului, de fiecare dată când o țară se confruntă cu spectrul scăderii accentuate a prețurilor.
- De asemenea, scăderea prețurilor conduce la reducerea producției, care are ca efect tăieri de salarii, poate chiar concedieri și falimente, posibil urmate de scăderea economiei, mai spun aceștia.
- O categorie de cetățeni evident defavorizată sunt datornicii, consideră și analiștii. Concret, puterea de cumpărare a monedei crește, așa încât „datornicii trebuie să ramburseze datorii care valorează mai mult în termeni reali”, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.
- În perioade de scăderi prelungite a prețurilor, dobânzile la credite și depozite se reduc, diminuând profiturile băncilor. Totodată, deflația afectează și bugetul public, care colectează mai puțini bani din taxe și impozite, acestea aplicându-se unor prețuri în scădere, mai spus analiștii consultați de EVZ, lăsând să se înțeleagă că fenomenul dezavantajează în special bancherii și statul. Pentru a contracara toate aceste presupuse efecte negative, de regulă, băncile centrale pornesc tiparnița de bani generând, în mod artificial, inflație.
ANALIȘTI
„O gogoriță pe post de sperietoare”
- Scăderea generalizată nu poate conduce mult timp la amânarea deciziei de cumpărare. „Se ajunge la un echilibru, căci oamenii nu-și pot amâna decizia de a-și cumpăra pâine și nici calculatoare”, explică analistul economic Aurelian Dochia.
- În fapt, ieftinirea generalizată a produselor și serviciilor înseamnă automat creșterea puterii de cumpărare: cu aceiași bani ne permitem să cumpărăm produse mai multe sau de o calitate mai bună. Iar dacă nu-i cheltuim, atunci îi economisim și din deflație au de câștigat cel mai mult persoanele care au lichidități, acestea crescându-și valoarea.
- Reducerea de prețuri are loc și pentru materia primă, dar și pentru capitalul necesar producției. Astfel, în caz de scădere generală a prețurilor, firmele produc la costuri mai mici și sunt obligate să devină mai eficiente.
- „Scăderea generalizată a prețurilor avantajează economia reală și dezavantajează statul și prietenii săi. Evident că cei care trăiesc din producția de bani vor apăra cu tărie acest privilegiu și nu vor conteni să ne vândă o gogoriță pe post de sperietoare: dacă scad prețurile, producătorii privați nu vor vinde, vor intra în faliment, va apărea mai mult șomaj. Nimic mai greșit”, comentează profesorul de economie Cristian Păun.
- Primul imbold al populației și firmelor este să-și reia consumul.
Recomandările noastre
