Procese interminabile de partaj, condamnați fără niciun bun pe numele lor, firme aflate în insolvență sau proasta comunicare dintre instanțe și Fisc sunt câteva dintre piedicile care încetinesc recuperarea prejudiciilor.

Ca replică la valul de critici la care a fost supus Fiscul, inspectorii au făcut un top al motivelor pentru care nu a reușit să recupereze mai mult de 10% din bunurile și banii sechestrați de judecători.

În urma calculelor celor de la ANAF, în 2014, instituția a primit pentru executare silită 2.140 de sen tințe judecătorești pro nunțate în tot atâtea dosare penale. Valoarea totală a prejudiciului este de aproape 2 miliarde de lei.

În cazul a 63 sentințe judecătorești, prin care s-au stabilit prejudicii de 596 milioane de lei, sunt în curs formalitățile de partaj, „fiind vorba de valorificarea părții din bunurile deținute în comun de firme sau ce revine persoanelor condamnate”, se arată în analiza inspectorilor.

Fiscul mai susține că 693 de sentințe judecătorești, prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 433milioane de lei, s-au pronunțat pentru persoane care nu dețin bunuri sau venituri pe numele lor, iar 12 sentințe au avut ca obiect tot atâtea firme care se află în insolvență. Dacă din prejudiciul total se scad aceste sume care, susține Fiscul, sunt imposibil de recuperat imediat, rămân 922 milioane de lei.

Chiar și așa, ANAF a descoperit alte cauze care conduc la o colectare nesatisfăcătoare a prejudiciilor.

O primă cauză este întârzierea mare în transmiterea către ANAF a hotărârilor penale rămase definitive spre recuperare. În acest sens, sunt date câteva exemple:

● O sentință a Tribunalului Iași care a rămas definitivă în iunie 2013, dar a fost transmisă fiscului abia în aprilie 2014.

● Tribunalul Satu Mare a transmis în iunie 2014 o sentință care a fost dată în decembrie 2011.

● O sentința a Judecătoriei Bârlad care a rămas definitivă în noiembrie 2012, a fost transmisă în iulie 2014.

● Judecătoria Suceava a transmis o sentință definitivă către Fisc la patru ani de la pronunțare.

„Toate aceste întârzieri conduc la deteriorarea bunurilor ce fac obiectul sechestrelor asiguratorii și la scăderea valorii de piață a acestora”, susține ANAF.

Infractorii își vând bunurile între sentințe

O a doua cauză a recuperării unui procent mai mare din pagubă este pusă pe seama existenței unor perioade mari de timp între momentul emiterii primei sentințe penale și momentul rămânerii definitive și executorii a acesteia, perioadă în care, în multe cazuri, inculpații își vând bunurile. „Din analiza efectuată a rezultat un număr de peste 500 sentințe penale (pentru prejudicii de peste 175,6 milioane de lei) primite de ANAF în anul 2014 a căror durată de instrumentare în justiție este foarte lungă”, se arată în analiza Fiscului. Din exemplele date, rezultă că aceste perioade variază între 5 și 8 ani.

Funcționarii au stat la cozi imense pentru intabulare

Un caz aparte prezentat de ANAF este cel al dosarului ICA în care a fost condamnat Dan Voiculescu (foto) la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani.

Inspectorii ANAF susțin că nu au putut să intre în posesia unui apartament al lui Voiculescu deoarece la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară imobilul nu avea carte funciară și nu figura în evidența Oficiului.

FOTO: Dan Voiculescu

În același caz ICA, Fiscul a decis demersuri de înscriere a dreptului de proprietate al statului român, a identificat bunurile imobile aflate în proprietatea persoanelor condamnate și a început procedurile de intabulare și evaluare, în vederea vânzării lor. Cu toate acestea, lucrurile merg greu deoarece comunicarea cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și cu alte instituții este foarte dificilă. „Nu există niciun criteriu de prioritate pentru lucrările cu instituțiile statului, astfel funcționarii ANAF au stat la cozi imense pentru înregistrarea actelor iar răspunsurile au fost primite în intervale de minimum 30 de zile”, se arată în raportul ANAF.

Aceste proceduri au impus notificarea persoanelor condamnate aflate în închisoare, acordul acestora sau desemnarea unui reprezentant, „situații care trebuiesc înlesnite de către conducerile penitenciarelor”, susține Fiscul.

Au furat milioane de euro, dar averile s-au evaporat

În cazul Marian Iancu - Rafo, dosar în care milionarul a fost condamnat la 12 ani închisoare, Fiscul susține că punerea în executare a hotărârii judecătorești este dificilă deoarece „implică investigații complexe cu privire la patrimoniul supus executării silite pentru 20 persoane fizice și 13 societăți comerciale”.

FOTO: Marian Iancu a vândut un imobil chiar dacă era pus sub sechestru FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Astfel, funcționarii arată că cei de la Cadastru au respins trecerea în proprietatea statului a unui imobil din București deoarece în scriptele lor figurează un alt proprietar, nu Iancu. Hotărârea a fost atacată în justiție dar cererea a fost respinsă. Ulterior, Marian Iancu a vândut casa. O altă cauză care împiedică recuperarea pagubelor de la infractori este aceea că nu s-au pus sechestre de către organele de cercetare penală. În acest sens este dată ca exemplu o sentință a instanței supreme, care a decis ca cel condamnat să plătească un prejudiciu de 2,6 milioane de lei. Când să pună în executare sentința, ANAF a descoperit că cel condamnat nu avea niciun leu în cont și niun imobil pe numele său.

A vândut sub sechestru

Un alt caz celebru este cel al impresarului Ioan Becali. Despre acesta, Fiscul susține că și-a înstrăinat averea aflată sub sechestru. După verificări, toate instituțile apelate au răspuns negativ: Ioan Becali nu are nici după ce bea apă, deși judecătorii au decis că trebuie să restituie statului 17 milioane de lei. Fostul impresar nu are nici măcar o mașină pe numele său.

Milionar muritor de foame

O situație similară a fost întâlnită în cazul interlopului Samir Sprânceană, specializat în returnări ilegale de TVA. Judecătorii susțin că Sprânceană trebuie să restituie 71 milioane de lei la bugetul de stat, dar nu au transmis către ANAF lista bunurilor puse sub sechestru. Cu toate acestea, s-au făcut verificări și s-a ajuns la concluzia că interlopul este sărac lipit și că nu are niciun bun pe numele său.

FOTO: Ioan Becali

Într-un alt caz, Tribunalul Tulcea l-a condamnat pe Nicolae Stănescu la 4 ani închisoare și la plata sumei de 109 milioane de lei. Deoarece nu s-a găsit nimic în proprietatea sa, statul încasează prin poprire o treime din pensia acestuia de 245 lei.

Fiscul promite: De anul viitor vom recupera pagubele aduse bugetului de stat

Explicațiile ANAF vin după ce Laura Kovesi a arătat că, dacă se executau hotărârile judecătorești dispuse în 2014, se puteau recupera 1,4 miliarde de lei. „Cu acești bani, s-ar fi putut plăti salariile medicilor din România într-un an de zile”, a susținut șefa DNA la ședința de bilanț a instituției.

Ea a insistat pe importanța ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.

FOTO: Laura Kovesi susține că munca procurorilor nu este efi cientă sută la sută, fără recuperarea prejudiciilor FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Valorile indisponibilizate de DNA anul trecut au fost de peste 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul instituției pe un an de zile. „Am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei, care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie”, a mai spus Codruţa Kovesi la ședința de bilanț a instituției. A fost atunci prezent și Gelu Diaconu, șeful ANAF. A plecat cu puțin timp înainte de încheierea discuțiilor pentru a nu răspunde acestor acuzații grave.

În urma presiunilor publice, după analiza acestei probleme, Fiscul promite schimbarea modului de lucru. Astfel, în scopul creșterii volumului sumelor recuperate din punerea în executare a sentințelor penale, instituția promite că începând cu 1 ianuarie 2016 va deveni operațională o aplicație informatică și „baza de date dedicată acesteia prin care se va monitoriza stadiul executării silite al fiecăreia dintre hotărârile penale definitive comunicate ANAF”. În plus, se va înființa, în cadrul Fiscului, o direcție „cu structuri teritoriale corespondente care va avea ca atribuțiuni exclusive ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin sentințe definitive de către instanțele de judecată”, se arată în angajamentul ANAF.

Pantiș nu a deschis ușa vilei

O altă piedică majoră în recuperarea pagubelor dispuse prin hotărâri judecătorești definitive o reprezintă evaluarea bunurilor sechestrate. Altfel spus, imobilele nu pot fi evaluate în absența proprietarului sau împuternicitului acestuia.

FOTO: Sorin Pantiș 

Funcționarii ANAF l-au dat ca exemplu în acest caz pe fostul ministru al Comunicațiilor, conservatorul Sorin Pantiș (foto), condamnat în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) la șapte ani închisoare. Inspectorii au trebuit să se adreseze biroului juridic contencios cu trei adrese prin care s-a solicitat întreprinderea demersurilor necesare pentru obținerea unei ordonanțe președințiale care să permită accesul în imobil.