Justitie
Ambasadorul american Hans Klemm: România începe să fie recunoscută internațional, mai ales în regiune, ca model în lupta anticorupție
România începe să fie recunoscută la nivel internațional și mai ales în această zonă a Europei ca model în lupta anticorupție, a declarat ambasadorul Statelor Unite la București, Hans G. Klemm.
Cu ocazia zilei internaționale de luptă împotriva corupției, diplomatul american a arătat că România a făcut eforturi să se asigure că sistemul său judiciar are independența și resursele necesare pentru a-i putea judeca adecvat pe cei aduși în fața instanțelor pentru corupție. "Ambasada Statelor Unite și predecesorii mei ambasadori în România au susținut cu tărie de foarte mulți ani lupta împotriva corupției din România. Aceste eforturi, mai ales în zona urmăririi penale, au înregistrat un succes remarcabil și folosesc acest termen în mod deliberat pentru că ar trebui dat credit unor decizii uneori curajoase luate de liderii români de a crea instituții puternice, care să investigheze, să pună sub acuzare, să urmărească penal și apoi să îi judece pe acei români care au furat din banii publici pentru foloase private", a declarat Klemm.
Sprijin pentru noul Guvern
El a lăudat realizările Direcției Naționale Anticorupție și ale tribunalelor românești din ultimii ani, afirmând că acestea au fost de succes, precum și declarația "foarte clară" a premierului Dacian Cioloș, care a anunțat intenția guvernului său "de a duce o luptă împotriva corupției". Ambasadorul american a dat asigurări că Statele Unite vor continua să fie o voce puternică în a sprijini eforturile României de luptă împotriva corupției. "Vom continua să sprijinim tot ce este necesar să fie făcut pe întreg spectrul luptei anti-corupție. Este foarte important să existe independența judiciară și resursele pentru a lupta împotriva corupției, dar pot fi făcute mai multe pentru a imuniza societatea", a precizat Klemm.
Pașii corecți
În acest context, diplomatul a amintit că Parlamentul a adoptat legea de înființare a unei noi agenții care să coordoneze confiscarea bunurilor obținute ilicit. "România avea deja legislația care să permită autorităților judiciare și procurorilor să confiște bunurile furate de la actori privați din resurse publice. Însă gestionarea acelor active nu s-a făcut în mod foarte eficient. Agenția va face acest lucru posibil, astfel încât cei condamnați pentru corupție nu se vor putea bucura de rodul infracțiunilor lor odată ce au ieșit din închisoare și nu vor putea avea acces la conturi bancare sau proprietăți care au fost furate de la poporul român", a explicat Hans Klemm.
Modelul american
El a mai arătat că, în 1977, Congresul SUA a adoptat o lege caer interzice companiilor americaen și celor cotate pe bursele americane să plătească sau să promită că vor oferi bunuri de valoare funcționarilor străini, partidelro politice strîine sau reprezenmtanților acestora, în schimbul influențării acțiunilor unui demnitar străin în exercitarea atribuțiilor sale. Această lege se numește Foreign Corrupt Practices Act - FCPA. ”FCPA a fost adoptată în urma unei anchete care a evidențiat faptul că peste 400 de companii americane de top au plătit demnitarilor străini mită în valoare de milioane de dolari și că s-au folosit fonduri negre pentru contribuțiile la campaniile politice din SUA(...) În mare măsură, FCPA a funcționat eficient. Legea a creat un cadru preventiv, iar sancțiunile sunt suficient de severe și au determinat companiile americane să-și schimbe modul de funcționare. În prezent, publicul american se așteaptă ca firmele americane să dea dovadă de transparență în activitatea lor”, a mai declarat Hans Klemm.
Recomandările noastre
