Esența scandalurilor în anii postdecembriști constă în destinul lor aproapre identic, ivit din năravul românesc al aprinderii și arderii unui eveniment după ticul focului de paie.

După ce a dominat spațiul public, de credeai că e singura mare problemă nu numai a țării, dar și a continentului, ba chiar și a lumii, dînd naștere la vagoane de dat cu părerea și la camionete de luări de atitudini, Scandalul cade într-o uitare absolută.

Pregătirea interviului cu Sebastian Ghiță m-a dus la un interviu acordat de omul de afaceri lui Cătălin Tolontan în 27 februarie 2015.

 Aici, la un moment dat, Sebastian Ghiță vorbește despre condamnarea lui Codruț Sereș:

„A intrat în închisoare fără să facă pe victima. Pedeapsa a fost foarte mare, enormă. Și nu știu dacă el are vina maximală în caz.”

Referirea la fostul ministru al Economiei mi-a amintit de un Scandal care, în urmă cu 12 ani, a dominat zdrobitor scena noastră publică. Un Scandal pe care pînă și eu îl uitasem, și pe care, dacă n-ar fi fost documentarea pentru interviu, nu mi l-aș fi amintit în veci.

La vremea respectivă, Scandalul s-a numit al Privatizărilor Strategice. Atenția excesivă a presei și-a avut temeiul în acuzațiile de spionaj aduse unor cetățeni străini – bulgarul Stamen Stanchev, consultant al unei societăți bancare internaționale pentru afaceri derulate în România și americanul Vadim Benyatov, angajat al CSFB (Europe) Ltd. London.

Potrivit informațiilor date presei, era vorba de o grupare de criminalitate organizată, formată din demnitari și funcționari publici din instituții cu atribuții în domeniul privatizărilor strategice, pentru a obține informații cu caracter secret.

Vedeta acestui Scandal era reprezentată de Vadim Benyatov, audiat pe 22 noiembrie 2006, audiere încheiată cu interdicția de părăsire a Capitalei și arestarea preventivă în 29 noiembrie 2006 sub acuzația de „spionaj și constituirea unui grup infracțional organizat și pentru procurarea de secrete de stat de la Ministerul Economiei și Comerțului pe care le-a transmis unor firme străine participante la licitația privind adjudecarea SC Electrica Muntenia Sud”. Caracterul senzațional al cazului sporea enorm prin implicarea SRI. Operațiunea DIICOT avusese loc în urma unei sesizări făcute de SRI în iunie 2006 în temeiul responsabilităților Serviciului în domeniul infracțiunilor privind securitatea națională. Dacă Vadim Benyatov era acuzat de spionaj, românul Codruț Sereș, fost ministru al Economiei și Comerțului, era acuzat de Trădare.

Dintre destinele celor implicați interesant mi se pare cel al lui Vadim Benyatov. Din start, arestarea preventivă e contestată nu numai de avocați, dar și de C.S.F.B. După un Comunicat în care se declară sprijinul pentru funcționarul companiei, conducerea vine la București pentru a-l sprijini. După o întreagă odisee, pe 13 august 2007, ÎCCJ revocă toate măsurile restrictive împotriva lui Vadim Benyatov. Spionul, cum îl alintă presa, e liber să plece din țară. Pleacă pe 18 august 2007, și plecat e și acum. Pe 27 ianuarie 2015, e condamnat la patru ani și șase luni închisoare. Vadim Benyatov e și acum bine mersi pe Coasta de Vest a Americii. S-a întreprins ceva de trei ani, de cînd a fost condamnat, pentru aducerea sa în țară? N-am știre de așa ceva. Codruț Sereș, care n-a avut norocul să fie cetățean american, face pușcărie în România.

De ce mi-a stîrnit dintre toți cei implicați în Scandal curiozitatea doar Vadim Benyatov?

Pentru că, așa cum dezvăluie Wikileaks, cazul preocupă Ambasada SUA la București, care trimite Departamentului de stat mai multe cablograme despre această chestiune.

După prezentarea Cazului în ansamblu în mai multe cablograme, cu un accent deosebit pe o ședință CSAT legată de privatizările în energie, Ambasada se oprește la situația lui Benyatov: „În legătură cu cazul centrat în jurul consultantului bulgar Stancev, un oficial bancar de cetățenie americană numit Vadim Banyatov de la divizia europeană a Credit Suisse First Boston este de asemenea pus sub acuzație. Conform procurorilor români și a legăturilor din serviciul domestic de informații, Banyatov și alții au fost sub investigație (inclusiv au avut telefoanele ascultate) încă din aprilie. (....)

Procurorul șef ( Codruța Kovesi n. n.) a recunoscut cu sinceritate lui Legatt că a mers la Băsescu pentru a cere permisiunea de a-l acuza personal pe Ministrul Economiei.

Procurorii români l-au plasat pe Benyatov sub arest preventiv pe 29 noiembrie, iar Consulul general asistă momentan la audierile în cazul Benyatov. (...)

Este dificil pentru Ambasadă în acest moment să facă o judecată despre acuratețea sau sustenabilitatea acuzațiilor împotriva țintelor procurorilor, inclusiv a lui Benyatov de la CSFB. Notăm, totuși, că sectorul energetic în mod tradițional a fost unul din cele mai manipulate și predispuse la corupție sectoare din economia românească”.

Ambasada recunoaște că sectorul energetic a fost printre cele mai predispuse la corupție. Cu toate acestea, într-o altă cablogramă ea asigură Departamentul de stat că se preocupă de respectarea drepturilor legitime ale acuzatului Benyatov:

„În timp ce acest caz trece printr-o fază lungă de investigație, ambasada continuă să ofere sprijin activ lui Benyatov, ca cetățean american, monitorizînd îndeaproape tratamentul său în custodia României pentru a se asigura că este în deplină conformitate cu legislația și practica românească. De asemenea, continuăm să urmăm tratarea cazului în contextul politic și economic mai larg. În timp ce salutăm ca o chestiune de politică eforturile guvernului român de combatere a corupției, dorim să ne asigurăm că acest caz este tratat în mod echitabil, transparent și imparțial.”

Recitind acum, după 12 ani de la moment și din perspectiva dezvăluirilor din ultimul timp privind abuzurile sub pretextul luptei împotriva corupției, îmi permit cîteva considerații:

1 Deși susține lupta împotriva corupției, uneori dincolo de hotarele Constituției noastre, ambasada Americii la București se arată preocupată de respectarea drepturilor individuale în cazul lui Vadim Benyatov. Asta înseamnă că respectiva instituție avea unele îndoieli în privința modului echitabil, transparent și imparțial în care se desfășurau la noi anchetele în chestiuni de corupție.

2 Împreună cu Benyatov sînt arestați și cetățeni români, printre aceștia numărîndu-se și un înalt demnitar precum Codruț Sereș. În cazul acestora, amabasada nu e preocupată de cum li se respectă drepturile. De ce? Păi respectivii erau cetățeni români și nu americani, ca Benyatov. Altfel spus, pentru ambasada americană erau babuini. Și babuinii n-au drepturi cînd e vorba de lupta împotriva corupției.

3Ambasadorul american Hans Klemm și-a făcut un program de viață din sprijinirea luptei împotriva corupției în varianta Binomului SRI-DNA. Deși în ultima vreme în spațiul public se revarsă dezvăluiri după dezvăluiri despre încălcarea drepturilor omului în întocmirea dosarelor de corupție, domnul ambasador n-a suflat un cuvînt despre nevoia ca în toate cazurile să se asigure un tratament ” echitabil, transparent și imparțial”. Și nici nu va sufla. Victimele abuzurilor nu sînt cetățeni americani. Sînt cetățeni români. Babuini, adică.

4 De ceva timp, cîțiva ziariști ducem o campanie împotriva abuzurilor din așa-zisa luptă împotriva corupției întemeiați pe o dublă credință:

a. Nici o luptă, nici măcar cea împotriva terorismului, nu permite încălcarea drepturilor omului. Măreția democrației constă tocmai în această realitate care dă spasme de indignare dictatorilor. Că solicită imperios respectarea drepturilor indiferent de cît de măreț ar fi idealul în numele căruia au loc anchetele și procesele.

b. Presa, presa adevărată, presa care se respectă, are drept principală misiune de a sări în ajutorul individului cînd acesta e victima unei acțiuni din partea Statului. Lupta împotriva corupției trebuie supravegheată de presă, pentru că e de datoria presei să suspecteze deraierile instituțiilor de forță.

Ce spune ambasada Americii în cazul cetățeanului american Benyatov?

Ce spunem noi în cazul cetățenilor români.

Că fără a contesta lupta împotriva corupției, trebuie să fim atenți și la respectarea drepturilor individuale ale celor acuzați de DNA.

Președintele României, în inconștiența sa funciară, îi denunță pe toți cei care supraveghează respectarea drepturilor individuale în cazul anchetelor și proceselor de corupție, drept sprijinători ai penalilor.

Ambasada SUA din cazul Benyatov poate fi acuzată ca fiind susținătoarea penalilor?!

N. B. Agenția Mediafax a transmis Procurorului General o sesizare „în legătură cu posibile infracţiuni comise prin semnarea şi punerea în aplicare a Protocolului SRI-Parchetul ÎCCJ, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcţiei, abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiţiei, delapidare, deturnare de fonduri.”

Potrivit unui Comunicat al agenției, ”sesizarea Mediafax urmează să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiţiei, Avocatului Poporului, Preşedinţiei, Preşedintelui Camerei Deputatilor, Preşedintelui Senatului, Comisiilor judice ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiilor de abuzuri a Senatului şi Camerei Deputaţilor, Comisiilor parlamentare de control al SRI.”

Un gest pe care nu pot decît să-l salut, exprimîndu-mi speranța că va fi model și pentru alte instituții de presă. Pentru Evenimentul zilei, de exemplu.