Editura Evenimentul si Capital

Adrian Severin: „România s-a opus ridicării MCV printr-o telegramă de la Cotroceni către Mihnea Motoc”

Autor: | | 16 Comentarii | 19103 Vizualizari

Fostul președinte al delegației PSD din Parlamentul European în perioada 2005-2014, Adrian Severin, a relatat întrun interviu acordat „Evenimentului zilei” că, sub președinția lui Traian Băsescu, fostul ambasador Mihnea Motoc a primit o telegramă de la Palatul Cotroceni în care i s-a cerut să comunice în Bruxelles că România nu este de acord să iasă de sub supravegherea europeană în domeniul justiției. Adrian Severin a povestit, în premieră, episoade necunoscute publicului larg, despre discuții aprinse care au avut loc pe tema României în cercurile europene.

- Evenimentul zilei: Domnule Severin, ați scris pe rețeaua de socializare Facebook că ați avut discuții dure cu oficiali ai Comisiei Europene, în care le-ați cerut să înceteze presiunile pentru condamnarea lui Adrian Năstase și a altor politicieni din România. Când ați discutat cu Barroso, Rehn, Day, Schulz?

- Adrian Severin: Să știți că la vremea respectivă au fost niște ecouri și aici în România, dar nu au fost luate foarte serios în seamă.

- Când au avut loc discuțiile?

- Cred că șirul discuțiilor a început în intervalul anilor 2007-2009. Dacă îmi amintesc bine, eu eram în România în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus ceva din care se înțelegea că Olli Rehn (comisarul pentru extinderea UE, n.red.) era interesat de dosarul lui Adrian Năstase. Am analizat, am săpat puțin și mi-am dat seama că purtătorul de cuvânt a scăpat o idee exprimată cu adevărat de Olli Rehn la întâlniri interne. Rehn era alertat în legătură cu faptul că procesul lui Năstase trenează, lăsând să se înțeleagă că Bruxellesul dorește condamnarea lui.

- Și ce s-a întâmplat?

- Dacă o să căutați în arhivă, în știrile din acea perioadă, o să găsiți că am cerut demiterea purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene. Am făcut asta ca să pun presiune pe ei să recunoască public că este vorba despre o politică asumată, pentru că altfel nu puteam să dovedesc faptul. I-am mai cerut public comisarului european pe Justiție, dl Barrot (Jacques Barrot, n.red.), să explice cum stau lucrurile. Doream să îi presez să iasă la lumină. De aceea cred că am acuzat Comisia Europeană de corupție în combaterea corupției din România. Am fost criticat de către oficialii Parlamentului European dar și de unii români din partidele de guvernământ de la acea dată, pentru asta. M-am întâlnit la scurtă vreme, întâmplător, cu Joseph Daul, care pe atunci era președintele Grupului PPE din Parlamentul European, în garajul Parlamentului și l-am întrebat de ce m-au criticat. «Da, ai dreptate, dar nu am avut ce să fac», mi-a spus. A recunoscut că spusesem adevărul.

- Ce ați făcut mai departe?

- I-am trimis lui Barroso (Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, n.red.) o scrisoare în care i-am cerut să îl demită pe purtătorul de cuvânt sau să accepte că acela este punctul de vedere al Comisiei Europene. Barroso mi-a răspuns că purtătorul de cuvânt a exprimat punctul de vedere al Comisiei, adică nu a exprimat o opinie personală. Aceasta mi-a permis să revin cu o altă scrisoare în care protestam împotriva felului incorect în care este tratată România. Nu mai știu dacă mi-a răspuns în scris și la această scrisoare dar știu că a trimis-o cumva la mine pe dna Cathy Ashton, pe atunci comisar pentru comerț, ca să îmi spună că Barroso este animat de bune intenții și se poate discuta cu el. Mai târziu, întâlnirea cu dl Barroso a avut loc, organizată de un europarlamentar portughez foarte apropiat de el.

- Mai aveți răspunsul?

- Nu știu dacă îl mai am. În orice caz, el trebuie să fie în arhive.

„Comisarul mi-a spus că are mâinile legate”

- Și întâlnirile despre care vorbiți?

- Am făcut atunci un scandal mare la conducerea Grupului socialist din Parlamentul European cerând ca Grupul să denunțe abuzurile Comisiei. Din cauza asta s-a organizat o întâlnire în biroul lui Schulz (Martin Schulz, președintele grupului socialist din PE, n.red.), la care au mai participat Barrot, Rehn, Swoboda (Hannes Swoboda, eurodeputat austriac, n.red.) și Anna Colombo, fostul secretar general al socialiștilor. Am avut o discuție foarte dură cu ei. Le-am reproșat că nu este posibil să nu fie respectată prezumția de nevinovăție în România. De asemenea am arătat că rapoartele MCV conțin minciuni la capitolul constatărilor, și aberații antidemocratice la cel al propunerilor. Nimeni n-a negat și nu a contrazis afirmațiile mele. Cred că, dintre toți, Barrot era singurul nevinovat. De ce? Mi-a spus separat că prin ceea ce fac îl ajut, pentru că el nu știe ce se află în dosarul României. A mai adăugat că îl cunoaște personal pe Adrian Năstase și îl respectă, că socotește atitudinea Comisiei ca fiind incorectă dar că are mâinile legate.

- Cum adică nu știa?

- Mi-a spus că în mod inexplicabil dosarul României este gestionat de Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene și omul de încredere al Președintelui Barroso, și că el, comisar european pe Justiție fiind, nu are acces la dosar.

„Am ridicat problema listei de indezirabili. Nu au negat spusele mele”

- Au mai fost și alte întâlniri?

- A mai avut loc o întâlnire, ulterior, în biroul dlui Barrot. Nu mai sunt sigur dacă la această întâlnire a participat și dna Day dar cu siguranță au participat consilierii ei. Dl Barrot le-a cerut acestora să-mi explice care e situația, pentru că el nu știe ce să-mi spună. Sensul nu era atât că nu are informațiile, ci că nu are sau, mai ales, nu împărtășește, argumentele. Eu am ridicat atunci trei probleme. În primul rând, problema de principiu a amestecului Comisiei în domenii în care nu deținea competențe atribuite prin tratate. În al doilea rând, problema privind lista de amendamente la legislația românească prin care se încerca să ni se impună norme contrare principiilor statului de drept, afectând mai ales respectarea dreptului la un proces echitabil. În al treilea rând, problema listei de indezirabili, tratați fără niciun respect al prezumției de nevinovăție și a cărei condamnare era vădit privită ca dovadă obligatorie a eficienței și independenței justiției române. Am primit numai răspunsuri evazive. Nu au negat spusele mele dar nici nu s-au angajat la remedierea situației.

- La ce listă de indezirabili vă referiți?

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X