Gala de închidere a Anului Centenar Corneliu Coposu va avea loc pe 13 decembrie, de la ora 12:30, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piața Lahovari nr. 9, sector 1).

Organizat de Fundaţia Corneliu Coposu, în parteneriat cu Academia Română, evenimentul marchează finalul seriei de momente culturale și sociale - expoziţii itinerante, lansări de carte, conferinţe, concerte – prin care s-au sărbătorit 100 de ani de la naşterea marelui om politic român.

La eveniment va fi prezentă sora Seniorului, Rodica Coposu, care este și președinte al Fundației Corneliu Coposu, alți apropiați ai familiei, dar și membri ai PNȚCD, colaboratori apropiați și prieteni ai celui care a marcat istoria ultimului veac de politică și cultură românească.

În cadrul galei vor fi premiate şi decorate 81 de personalităţi care activează în diferite domenii (știintă, cultură, educație, politică, medicină, sport, etc.) și ale căror performanțe sunt binecunoscute de întreaga societate românească.

Gala se va desfăşura în aceleaşi saloane ale Casei Oamenilor de Ştiinţă, unde, în urmă cu 19 ani (1995), s-a sărbătorit primirea de către Corneliu Coposu a LEGIUNII DE ONOARE, în grad de Ofiţer, cea mai înaltă distincţie acordată de Republică Franceză cetăţenilor străini.

Locul ales de fundație este unul special, Casa Oamenilor de Știință, deoarece, aici, în seara zilei de 6 octombrie 1995, Seniorul a sărbătorit cu toți cei apropiați primirea Legiunii de Onoare, în grad de Ofițer.

Gala din 13 decembrie încununează un an bogat în evenimente dedicate memoriei omului devenit reper al istoriei şi culturii ante şi postdecembriste. Printre aceste evenimente omagiale desfășurate în 2014, în Capitală și în țară, dedicate vieții și activității lui Corneliu Coposu, s-au numărat:

• Proiecții ale filmului „Corneliu Coposu – Legiunea de Onoare” din seria „Memorialul Durerii”, realizat de Lucia Hossu-Longin.
• Lansări de carte - S-au lansat volume precum: “Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian“;  “Jurnal din vremuri de razboi” de Corneliu Coposu (Editura Caiete Silvane); “Monografia familiei Coposu: între istorie și memorie” de Marin Pop (Editura Caiete Silvane); “File dintr-un jurnal interzis“ sub îngrijirea Doinei Alexandru (Editura Vremea).
• Expoziții foto-biografice: "Canalul Dunăre - Marea Neagră" - Un cimitir programat; “Corneliu Coposu în societatea civilă“.
• Expoziţii itinerante sub egida Asociaţiei Creştin Democrate România de Mâine, ajunse la: Câmpulung Muscel, Bucureşti, Timişoara, Reşiţa şi Arad, Cluj.
• Concerte - Concert omagial "Corneliu Coposu", desfășurat la Ateneul Român Bucureşti
• Zilele Şcolii "Corneliu Coposu"
• Conferinţe -  "Corneliu Coposu - Reper de moralitate pentru tânăra generaţie"
• Dineu Regal oferit de Familia Regală a României, pe 21 mai 2014, la Palatul Elisabeta. Dineul a fost găzduit, în numele Regelui Mihai I, de către Principesa Moștenitoare Margareta, alături de Principele Radu.
• Evenimente desfășurate în afara țării: la New York - o expoziție foto-biografică sub titlul Corneliu Coposu (1914-1995): An Uncommon Fighter Against Communism, organizată și prezentată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Fundația Română pentru Democrație (FRD) și Institutul Cultural Român (ICR), cu sprijinul Fundației „Corneliu Coposu”; la Paris – eveniment organizat de  « La Maison Roumaine » și desfășurat de Ziua Eroilor (celebrată de Înălțare - 29 mai 2014) cu ocazia comemorarii eroilor români ai luptei pentru libertate și democrație.

Corneliu Coposu s-a născut pe 20 mai 1914 în localitatea Bobota, județul Sălaj, fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu și al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic Iuliu Anceanu). La data de 15 septembrie 1919, la vârsta de 5 ani, Corneliu Coposu a fost înscris la școala confesională română unită, pe care a terminat-o la 28 martie 1923.

Studiile liceale le-a urmat la Blaj (Colegiul Sf. Vasile). La numai 16 ani a intrat la Facultatea de Drept și Științe de Stat din Cluj. După absolvire, în 1934, s-a înscris la doctorat, pe care l-a obținut după 3 ani. În această perioadă a devenit campion de haltere în cadrul Clubului Sportiv Universitar.

În 1935 a fost ales preșe­dinte al Organizației Tineretului Universitar al PNȚ din Cluj. Între 1937 și 1940 a activat ca secretar personal al lui Iuliu Maniu, pe care l-a însoțit în toate misiunile sale politice.

În 1940 a primit funcția secretar politic al lui Iuliu Maniu, iar în 1945 a devenit președinte al ­ fi­lialei PNȚ Sălaj.

Pe 14 iulie 1947, a fost arestat, împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit, înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru „înaltă tradare a clasei muncitoare“ și pentru „crimă contra reformelor sociale“. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În aprilie 1964 a fost pus în ­li­bertate după 17 ani de detenție. A fost angajat ca muncitor necalificat la întreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplărie mecanică.

În ianuarie 1990 reînfiin­țează PNȚ, sub titulatura Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, primul partid postcomunist (înscris la Tribunalul București pe 8 ianuarie 1990) al cărui președinte va fi până la moarte.

Pe 26 noiembrie 1991, s-a format alianța electorală și politică cunoscută sub numele Convenția Democratică (mai tîrziu Convenția Democrată din România/CDR), care cuprindea drept membri fondatori paisprezece partide și asociații civice (PNȚCD, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat Român, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Alianței Civice, Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat Creștină, Asociațea Foștilor Deținuți Politici din România, Alianța Civică, Sindicatul politic ”Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, Solidaritatea Universitară, ”România viitoare”).

Primul președinte al Convenției Democratice a fost Corneliu Coposu.

În mai 1995, a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini, pe 6 octombrie 1995 având loc, la sediul Ambasadei Franței la București, ceremonia înmâ­nării înaltei distincții.

Moartea sa, în noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniți din întreaga țară. Este înmormantat în Cimitirul Bellu Catolic.

Fundația Corneliu Coposu al cărei președinte este Rodica Coposu își propune să mențină vie memoria lui Corneliu Coposu în conștiința publică. Cu ajutorul evenimentelor organizate și al informațiilor oferite de website-ul www.corneliu-coposu.ro, fundația oferă cele mai pertinente informații despre activitatea și viața omului care a marcat istoria ultimului veac politic și cultural.