Deși nici Ioahnnis nu e Leonidas, nici Cotroceniul nu e Termopile, președintele României are două variante de ieșire, mâine, din întâlnirile pe care le-a convocat cu partidele politice care au grupuri parlamentare. Dacă iese pe scut, ar putea spera la aclamările ”poporului suveran”. Dacă iese sub scut, va fi adulat de partidele politice care au ignorat sistematic referendumul din 2009. Ce va alege președintele României?

Articolul 2 din Constituția României arată că ”suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită (…) şi prin referendum”. În afara plebisciturilor pentru adoptarea Constituției, singurul validat prin prezența cetățenilor români cu drept de vot a fost referendumul din 2009. Cele două întrebări de pe buletinele de vot au fost limpezi:

1. Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
2. Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

PNL și PSD au dus campanii vehemente de negare a necesității și chiar legalității organizării acestui referendum. Patru ONG-uri s-au alăturat politicienilor. Pro Democrația și Agenția de Monitorizare a Presei l-au contestat chiar și în instanță, dar au pierdut. CNA a refuzat să permită o campanie de informare a publicului asumată de Institutul pentru Politici Publice. În ciuda tuturor acestor piedici, răspunsul ”poporului suveran” a fost cât se poate de limpede: aproape 78 la sută dintre cei prezenți la vot, adică 6.740.213 cetățeni români au fost de acord ca România să aibă un parlament unicameral. Pentru reducerea numărului parlamentarilor la maximum 300 de persoane au votat aproape 90 la sută dintre participanții la referendum, adică 7.765.573 persoane. Ce au înțeles politicienii? Ce au vrut!

În ciuda acestui vot popular masiv, PNL a menținut în Parlament un proiect de lege pe care-l inițiase subit, în chiar campania pentru referendum și care prevedea reducerea numărului de senatori cu vreo 40, iar a numărului de deputați cu 100. Proiectul a fost însușit și de către PSD. Liderii Crin Antonescu și Victor Ponta au desconsiderat permanent faptul că referendumul a fost validat de prezența la vot, asociindu-l doar cu o obsesie a președintelui Traian Băsescu.

În vara fatală 2012, PNL și PSD unite în tăvălugul USL asupra statului de drept, adoptă legea votului uninominal, care ignora referendumul din 2009: ”Nimeni nu susţine acest lucru”, declara Victor Ponta. Altfel spus, ”poporul suveran” e un nimeni. Legea e contestată la Curtea Constituțională de către PDL. Curtea o găsește neconstituțională, tocmai din cauză că nu a ținut cont de rezultatul referendumului din 2009. Motivarea dată acestei decizii este prima de o claritate incontestabilă cu referire la obligativitatea rezultatului referendumului în deciziile legislativului de a modifica legea alegerilor Parlamentului.

Ce spune Curtea Constituțională:

”Referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale.(…) Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale (…), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modaliăţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie”.

Ce spun partidele astăzi, la cinci ani după referendum:

PSD a depus la Senat, acum câteva zile, un alt proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 380, organizați în două Camere. Ignoră, în continuare, referendumul. Victor Ponta declara ieri că va propune la întâlnirea de la Cotroceni un sistem electoral de tip german (sic!), cu 300 de deputați plus minorități și maximum 110 senatori. Adică 430 de parlamentari și două Camere. Sateliții PSD, printre care și minoritățile, nu vor susține altceva decât partidul magnet.

PNL nu amintește nimic despre referendum, ci doar că susţine reducerea semnificativă a numărului de parlamentari şi "împiedicarea ca pe cale artificială, din cauza efectelor legii electorale, acest număr de parlamentari să crească în urma alegerilor”. Mai volubil decât Mihai Voicu, care a prezentat public mandatul PNL pentru discuțiile de la Cotroceni, Ludovic Orban afirmă că PNL va susține parlament bicameral, 100 de senatori și 300 de deputați, sistem de vot mixt, jumătate pe liste, jumătate uninominal. PDL și-a pierdut vocea în marele PNL. Nu suflă o vorbă despre referendumul din 2009, pe care l-a susținut.

Președintele Klaus Iohannis nu a invitat la consultări PMP, singurul partid care a susținut în campania prezidențială a Elenei Udrea respectarea rezultatului referendumului din 2009. Pe Monica Macovei, nici atât! Ea nu are nici măcar partid, dar Iohannis a promis public că-i va respecta cele zece condiții pentru care i-a obținut sprijinul în turul al doilea, printre acestea fiind și următoarea: ”Să organizați în 2015 un referendum național pentru eliminarea imunității parlamentarilor, miniștrilor și a președintelui, iar partidele care vă susțin să acționeze pentru ca voința exprimată a cetățenilor să fie transpusă în legislație și în noua Constituție”.

Iohannis are ocazia să dea mâine o lovitură de imagine. Dacă va solicita partidelor să respecte suveranitatea poporului exprimată prin referendum, va reuși să dea, cu adevărat, un semnal important. Indiferent de candidatul pe care l-au votat în noiembrie, cetățenii activi din punct de vedere electoral nu și-au schimbat opinia față de referendumul din 2009. Iohannis ar reuși să arate că într-adevăr are forța de a coagula forțele politice în jurul unui interes comun, care este și public: respectarea voinței poporului. Lipsa de detalii în declarațiile oficiale de ieri ale liderilor PNL, cu privire la mandatul cu care merg la Cotroceni, ar putea pregăti terenul unei declarații în sensul acesta din partea președintelui Iohannis.  Asta ar însemna ieșirea pe scut.

Dacă întâlnirea de mâine se va solda cu afirmații plate, generale, cum că se impune reducerea numărului de parlamentari, că partidele cu grupuri parlamentare  vor face și vor drege, dar fără referiri la voința poporului suveran, înseamnă că Iohannis iese sub scut. Să fii sub scut nu înseamnă neapărat că ești învingător.