Zona euro a evitat o recesiune tehnică la sfârșitul anului 2023, în care ar fi intrat dacă ar fi înregistrat o rată negativă între octombrie și decembrie, adăugată la cea observată în trimestrul III, de -0,1%.
Zona euro a stagnat în trimestrul IV al anului 2023, cu o rată de creștere de 0%, dar ocuparea forței de muncă în țările monedei comune a crescut cu 0,3% în aceeași perioadă. Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, zona euro ar fi intrat în recesiunea tehnică dacă ar fi înregistrat o rată negativă în perioada octombrie – decembrie, adăugată la cea observată în trimestrul III, de -0,1 %.
Zona euro a evitat recesiunea la sfârşitul anului trecut
De asemenea, întreaga Uniune Europeană a evitat recesiunea, cu o creștere a PIB cu o zecime în trimestrul IV al anului trecut. Cu aceste date, primele estimări ale Eurostat indică o creștere medie a PIB-ului în 2023 de 0,5%, o rată mult mai mică decât cea de 3,4% din 2022 și 6% din 2021.
Stagnarea economiei în zona euro este însoțită, însă, de o ușoară accelerare a ocupării forței de muncă, cu o creștere a ponderii angajaților cu 0,3% atât în zona euro, cât și în cele 27 de state în ultimele trei luni ale anului 2023, în ambele cazuri cu o zecime mai mult decât procentul de 0,2% observat în trimestrul III al anului 2023.
Miniștrii Economiei și Finanțelor din UE dădeau o recesiune, dar nu de durată
Datele Eurostat întăresc, așadar, surpriza pozitivă reflectată în primul calcul publicat la sfârșitul lunii ianuarie, întrucât consensul pieței aștepta un trimestru de reducere de activitate care, adăugată la contracția anterioară, ar fi însemnat intrarea în recesiune tehnică (două trimestre negative consecutive).
De altfel, miniștrii Economiei și Finanțelor din zona euro (Eurogrup) dădeau ca sigură o recesiune tehnică, dar au susținut că nu va fi profundă sau de durată și au avut încredere într-o scădere ușoară a activității.
România, pe lista ţărilor cu rate de creștere negative
Activitatea economică în zona euro continuă să fie îngreunată de problemele Germaniei, care și-a redus PIB-ul cu 0,3% în trimestrul IV al anului trecut. Irlanda (-0,7%), România, Estonia, Finlanda (-0,4%) și Lituania (-0,3%) au înregistrat, de asemenea, rate de creștere negative.
Zona euro: Slovenia a fost țara europeană cu cea mai mare creștere în ultimul trimestru al anului trecut (1,1%), urmată de Portugalia și Cipru (0,8%). Apoi Spania (0,6%), Bulgaria (0,5%), Belgia și Letonia (0,4%). Urmează Țările de Jos și Slovacia (0,3%). pe listă este Italia, Cehia și Austria (0,2%) și Suedia (0,1%).
Franța, Ungaria și Polonia au înregistrat creștere zero, 0%. Eurostat încă nu are date pentru Danemarca, Grecia, Croația, Luxemburg și Malta, potrivit noticiasdenavarra.com.