Ziua Mondială a Sindromului Down. Scopul acestei manifestări este de a informa şi de a atrage atenţia societăţii şi autorităţilor asupra acestui sindrom, pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială a persoanelor cu sindrom Down.
De asemenea, se urmăreşte promovarea valorizantă a posibilităţilor persoanelor cu sindrom Down. Se pune accentul pe faptul că sunt parte a societăţii şi în condiţiile în care au un mediu adaptat – pot participa la diverse activități sociale, pot munci, aducându-şi astfel în mod constructiv aportul la dezvoltarea societăţii din care fac parte.
Ziua Mondială a Sindromului Down. „Suntem excluși”
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Sindromului Down, marcată în 21 martie, ne propune tuturor să punem capăt stereotipurilor, adică prejudecăților pe care le avem despre persoanele afectate de această condiție genetică. Persoanele cu sindrom Down nu sunt tratate la fel ca ceilalți oameni din cauza stereotipurilor în care sunt încadrate.
„Suntem tratați ca niște copii, suntem subestimați și suntem excluși. Uneori suntem tratați foarte rău sau chiar abuzați. Stereotipurile se bazează adesea pe informații limitate sau pe experiența personală. Acestea pot fi întărite de modul în care un lucru este reprezentat în mass-media. Odată format, un stereotip poate fi greu de schimbat”, spun reprezentanții organizațiilor de profil.
Ziua Mondială a Sindromului Down a fost instituită de Adunarea Generală ONU în 19 decembrie 2011. Data (a 21-a zi din a treia lună a anului) a fost aleasă ca un simbol numeric al Trisomiei 21, numele medical al sindromului Down.
În România, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse organizează joi, la Palatul Parlamentului, prima ediție a Galei Down, care va premia asociațiile de profil din țară.
Ce este sindromul Down
Sindromul Down este o boală genetică cromozomială ce afectează aproximativ unul din o mie de copii. Cel care a descris sindromul pentru prima oara, în anul 1866, a fost medicul britanic John Langdon Down.
În 1959, pediatrul si geneticianul francez Jérôme Lejeune a descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar, rezultând astfel un număr de 47 de cromozomi, faţă de 46, cât are un om în mod normal. Din această cauză, sindromul este cunoscut şi sub denumirea de trisomia 21 sau mongolism.
Gradul de dizabilitate diferă de la o persoană la alta şi este greu de apreciat în momentul naşterii, cum va evolua manifestarea acestei boli în viitor. Persoanele cu sindrom Down au trăsături fizice și caracteristici distincte şi, deşi sindromul Down este permanent, majoritatea celor afectaţi, beneficiind de o îngrijire adecvată, pot duce o viaţă normală şi activă, se arată pe site-ul oficial al organizației.