Planul de salvare a economiei SUA a fost respins de Camera Reprezentanţilor. Efectele s-au făcut resimţite şi în România. Leul s-a depreciat considerabil.
Moneda naţională a continuat să se deprecieze şi ieri, trasă în jos de veştile proaste de peste Ocean, privind respingerea planului de salvare a băncilor americane aflate în agonie. Cursul oficial anunţat de Banca Naţională a României a fost de 3,7336 lei pentru un euro, leul depreciindu-se cu trei bani faţă de ziua de luni, comparativ cu moneda europeană. BNR a anunţat ieri cel mai scăzut nivel al leului faţă de euro din ultimele şapte luni. Un leu mai slab decât ieri a fost consemnat pe 18 martie, când cotaţia anunţată a fost de 3,7418 lei pentru un euro.
Astfel, de două zile, leul a depăşit pragul psihologic de 3,7 lei, aducând cel puţin îngrijorare printre români. Aceasta deoarece deprecierea leului se traduce prin creşterea ratelor la creditele în euro, prin majorarea chiriilor negociate de cele mai multe ori în euro, precum şi prin scumpirea alimentelor şi a bunurilor de larg consum.
Reacţie la ştirile proaste Reprezentanţii BNR au avertizat populaţia să fie prudentă atunci când se împrumută de la bănci şi să analizeze cu atenţie bugetul de care dispune, afirmă Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.
Totodată, el susţine că situaţia este departe de a naşte îngrijorări. „Per ansamblu, nu sunt şi nu vor fi probleme la rambursarea creditelor“, ne asigură reprezentantul BNR. De la începutul săptămânii trecute, leul merge constant în jos. Această tendinţă este considerată însă normală atât de BNR, cât şi de analiştii financiari, în contextul turbulenţelor de proporţ ii prin care trec pieţele externe. „Pe fondul unui sentiment de pesimism şi neîncredere, toate monedele de pe pieţele emergente au de suferit. Totuşi, leul nu a fost foarte lovit. Când ştirile de pe pieţele internaţionale sunt proaste, leul nu are niciun motiv să se aprecieze“, explică Ionuţ Dumitru, şeful Departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, pentru EVZ.
BNR poate „împinge“ leul
Reprezentanţii băncii centrale ne-au declarat că urmăresc cu atenţie evoluţia cursului de schimb şi că „nu vom asista la o cădere a leului, care este o monedă stabilă“. Totuşi, în cazul în care deprecierea ar deveni periculoasă, BNR poate interveni în piaţă pentru susţinerea leului. „BNR dispune şi de acest instrument. Nu este exclus să-l folosească, aşa cum l-a mai folosit în alte situaţii dificile“, spune Ionuţ Dumitru.
Şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu se bazează pe capacitatea băncii centrale de a ţine situaţia sub control. „Banca Na- ţională a României a fost un gardian foarte precaut prin instrumentele de control şi supraveghere şi a ţinut în mână foarte bine sistemul bancar“, a declarat el.
3,7336 de lei este cursul oficial anunţat ieri de BNR pentru un euro PERICOL Cine poate fi afectat
Criza financiară internaţională ar putea afecta circa 5,4 milioane de români care au credite la bănci, alte câteva zeci de mii de români plecaţi în străinătate şi care sunt nevoiţi să se întoarcă în ţară, la care se adaugă peste 1,7 milioane de firme. Chiar dacă efectele sale negative nu s-au făcut încă simţite, aceste categorii se vor confrunta cu dificultăţi în perioada următoare. Persoanele care s-au împrumutat de la bănci în euro vor plăti mai mulţi bani ca să-şi achite ratele. Astfel, ei vor rămâne cu mai puţini bani în buzunar pentru o viaţă din ce în ce mai scumpă. Într-o situaţie dificilă se află şi firmele care au luat credite. În plus, atât pentru ele, cât şi pentru populaţie, va fi din ce în ce mai greu şi mai scump să încheie noi contracte de creditare. Scăderile de preţuri de pe piaţa locuinţelor îi va face pe mulţi dezvoltatori să-şi reorienteze investiţiile către alte domenii. O parte dintre conaţionalii noştri plecaţi de mulţi ani la muncă în ţările europene sunt nevoiţi să ia drumul plaiurilor natale şi să- şi caute un loc de muncă în ţară, din cauza dificultăţilor prin care trece sectorul imobiliar din UE. La aceştia se adaugă alţi 70.000 de investitori pe Bursă care au avut foarte mult de pierdut de la începutul anului. Mulţi dintre aceştia stau în expectativă.
PLAN DE REZERVĂ
Administraţia Bush a anunţat că va încerca să găsească o soluţie
Camera Reprezentanţilor a respins luni planul de stabilizare a sectorului financiar cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru, şocând întreaga lume. Asta după ce reprezentanţii Congresului SUA şi cei ai administraţiei Bush ajunseseră, duminică, la un acord preliminar privind planul de stabilizare a pieţelor financiare.
Proiectul prevedea alocarea a 700 de miliarde de dolari de la bugetul de stat pentru preluarea activelor, datoriilor şi produselor neperformante acumulate de companii. „Sunt dezamăgit de ceea ce s-a întâmplat. Dacă naţiunea noastră continuă în acest sens, efectele economice vor fi dureroase şi de durată. Dacă am aproba acest plan, efectele ar fi mult mai mici pentru contribuabili“, a declarat, cu mâhnire, preşedintele Statelor Unite, George W. Bush. Sunt însă şi oameni care se bucură de întorsătura pe care au luat-o lucrurile.
„Respingerea planului este un lucru bun, şi actuala criză nu ar fi avut loc dacă aceeaşi administraţ ie care propune acum soluţ ii discutabile nu ar fi împins ea însăşi instituţiile bancare în colaps“, susţine Jeffrey Miron, profesor de economie la Universitatea Harvard. Căderea planului în Congres lasă puţine opţiuni de recuperare din criză. Pieţele financiare vor rămâne în continuare aproape îngheţate. Majoritatea investitorilor nu mai tranzacţionează, iar băncile refuză să-şi împrumute reciproc bani. Asta înseamnă că va fi din ce în ce mai dificil pentru firmele mici şi pentru indivizi să contracteze credite. Mai mult, în aceste condiţii, analiştii cred că economia SUA nu mai poate scăpa de recesiune.
Uragan pe pieţe
Eşuarea trecerii planului prin Congres a avut efecte imediate. Luni, principalii indici ai Bursei de la New York au înregistrat scăderi istorice, transmite Reuters. Indicele Dow Jones, alcătuit din principalele companii industriale americane, a scăzut luni cu 6,98%, cel mai mare declin de la prăbuşirea Bursei în 1987 şi cea mai importantă pierdere ca număr de puncte a acestui indice din istoria Wall Street. Indicele S&P 500 a avut, de asemenea, cea mai slabă şedinţă de tranzacţ ionare din ultimii 21 de ani, scăzând cu 8,79%.
Pe fondul crizei au continuat achiziţiile de bănci „şubrezite“ de criză. Citigroup a anunţat că va prelua activele bancare ale Wachovia Corp, cea de-a patra bancă de retail din SUA ca mărime, pentru 2,16 miliarde de dolari. Totodată, Mitsubishi UFJ Financial a achiziţionat 21% din acţiunile băncii de investiţii americane Morgan Stanley.
În Europa, cea de-a doua bancă belgiană ca mărime, Dexia, aflată în dificultate, a primit o majorare de capital de 6,4 miliarde euro din partea mai multor acţionari, printre care guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului. Mutarea vine după ce, duminică, guvernele din zona Benelux au naţionalizat gigantul bancar Fortis, pentru a-i proteja pe clienţi de un posibil faliment al instituţiei.
MESAJ ÎNCURAJATOR
Nicolas Sarkozy crede în băncile franceze După întâlnirea cu membrii guvernului şi reprezentanţii marilor companii prezente în ţară, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, le-a comunicat francezilor că nu au motive să se teamă, deoarece banii lor nu sunt în pericol, chiar dacă statul a injectat ieri bani în grupul financiar belgiano-francez Dexia. Problemele băncii au venit după o perioadă în care autorităţile de la Paris au dat asigurări repetate că sistemul bancar francez este mult mai bine plasat pentru a face faţă crizei decât cel american. Mai mult, preşedintele francez a declarat că statul este pregătit să protejeze depozitele oricărei bănci franceze care s-ar putea confrunta cu probleme. Nu toţi oficialii europeni sunt însă atât de siguri pe băncile lor, aşa cum sunt francezii.
Premierul belgian Yves Leterme a declarat ieri că, „în astfel de momente, sistemul nostru bancar se poate prăbuşi chiar şi în câteva ore“. Debusolat este şi premierul britanic Gordon Brown: „Votul din America este dezamăgitor. Guvernatorul Băncii Angliei, cancelarul şi eu vom face tot ceea ce este necesar pentru a asigura o stabilitate continuă în Marea Britanie“. (Adrian Popa)