După ce a luat premiul pentru regie la Festivalul de Film Transilvania, de anul trecut, Barmak Akram vrea să revină în România, inspirat de ceea ce a văzut aici, pentru a face un film şi câteva reclame.
Pentru regizorul afgan Barmak Akram, întâlnirea cu România, cu publicul de aici şi cu oamenii de la TIFF a reprezentat un adevărat punct de cotitură în carieră. După ce a primit anul trecut premiul pentru regie, pentru filmul „Copilul din Kabul”, Barmak s-a întors, la invitaţia Institutului Cultural Francez, pentru a susţine câteva ore de master class de film, la Cluj-Napoca şi Iaşi.
După ce a văzut şi Bucureştiul, Barmak s-a declarat îndrăgostit de România şi deja îşi face câteva planuri de viitor legate de locurile de aici.
Refugiat de trei ori din calea războiului
Regizor, fotograf, artist plastic şi muzician, Barmak Akram s-a născut în 1966 în Kabul, Afganistan. A ajuns în Franţa în 1981 ca refugiat politic, după ce a petrecut câţiva ani în Beirut.
„Am fugit de războiul care începuse în Afganistan şi ne-am refugiat în Beirut. Când a început conflictul militar, ne-am întors în Afganistan, unde am stat şapte ani, însă odată cu războiul pornit aici am fost nevoiţi să plecăm din nou. Mereu ne-a silit războiul să ne refugiem”, declară Barmak. La Paris, a urmat École Nationale Supérieure des Beaux- Arts, apoi cursuri de cinema şi de imagine.
A compus şi a interpretat muzică, explorând instrumentele culturii sale şi tradiţia poeziei persane. A scris texte pentru cântecele celebrului artist francez M (Mathieu Chédid) şi pentur Susheela Raman, cântăreaţă engleză de origine indiană. Inventatorul „videoto”-ului A realizat numeroase filme documentare, care abordează în special cultura afgană şi „videoto- uri” - prescurtare de la video automatic, termen inventat de artist pentru a defini filmele sale experimentale, „născute din întâmplare şi cu puternice referinţe autobiografice”.
„L’Enfant de Kaboul” („Copilul din Kabul”) lansat în 2009 şi premiat la TIFF pentru Cea mai bună regie este primul său film de lungmetraj. Barmak Akram este regizor, scenarist şi autorul coloanei sonore.
„Acest film simbolizează şi renaşterea Afganistanului. Vorbim despre un copil nou-născut, care rătăceşte prin oraş, protejat de taximetristul care-i caută mama dispărută”, spune Barmak Akram, care a lucrat la scenariul acestui film cu celebrul Jean- Claude Carrière, un fost colaborator apropiat al regizorului Luis Buñuel.
Despre România, Barmak spune că a găsit aici locuri frumoase şi oameni primitori, calzi. „În primul rând, aici m-am bucurat de siguranţă. Am ieşit nestingherit pe străzi, ceea ce nu se poate întâmpla în Afganistan. Bucureştiul îmi place, îmi aminteşte puţin de Paris, doar că este puţin mai cenuşiu”, zice Barmak. El declară că se va întoarce în România cu ocazia următoarei ediţii a TIFF de la Cluj.
Despre situaţia din ţara sa natală, Barmak spune că este „un conflict internaţional, în care americanii au intrat sub pretextul luptei contra terorismului. Situaţia Afganistanului este interesantă din punct de vedere geografic: se află în vecinătatea Iranului, Pakistanului, fostelor republici sovietice şi a Chinei. Deci e o poziţie strategică excelentă, în care americanii îşi pot ţine masate trupele în cazul unui conflict în zonă”, spune regizorul afgan.
PROIECT ÎN ROMÂNIA
Inspirat de povestea şocantă a unei fetiţe din Iaşi cu tată afgan
„În 2002, după eliberarea Afganistanului de sub talibani, m-am întors pentru a face un film. Voiam să fac un film care vorbeşte despre Afganistanul de azi, o ţară care încearcă să renască, să-şi revină. Aşa că am făcut un scenariu foarte actual, foarte modern, fără sovietici sau talibani. L-am făcut oarecum în stil documentar.Este un film neorealist, care a fost şi premiat la Veneţia, în patria neorealismului”, spune Barmak. Este povestea unui şofer, Khaled, care ia în taxiul său o femeie înfăşurată complet de burka, vălul musulman, şi care poartă în braţe un bebeluş. După ce aceasta coboară, şo ferul descoperă copilul rămas singur pe bancheta din spate.
Aşa începe călătoria plină de peripeţii printr- un oraş cufundat încă în molozul războiului, dar de sub care răzbate o lume plină de vitalitate şi pitoresc. „Este un fel de road movie, cu diverse alte in fluenţe”, declară rezigorul.
Preţuri mici de producţie
Odată ajuns în România, Barmak a fost inspirat de oamenii şi de locurile de aici. „Întâmplător, după proiecţia filmului meu la Iaşi, am aflat povestea tragică şi şocantă a unei fete românce care are tată afgan. Povestea ei mă inspiră să fac un nou scenariu”, spune Barmak. De altfel, el intenţionează să realizeze în curând un film documentar despre soarta refu giaţilor afgani din România.
„Mai am şi nişte reclame pe care trebuie să le fac, iar pentru asta m-am gândit la România. Aici, preţurile de producţie sunt de două ori mai mici decât în Franţa, iar echipele lucrează chiar foarte bine din câte ştiu”, precizează Barmak. El s-a aflat pentru câteva zile la Bucureşti, timp în care a văzut mai mulţi actori din baza de date a unei agenţii de casting.