„GPS-ul“ european, proiect de navigare prin satelit susţinut de Uniunea Europeană, va fi complet operaţional în 2012.
Parlamentul European a votat, ieri, raportul cu privire la continuarea punerii în aplicare a sistemului european de navigaţie prin satelit Galileo, se arată într-un comunicat al instituţiei. Noul sistem este conceput de Uniunea Europeană (UE) în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană (ASE) şi se estimează că va fi complet operaţional în 2012.
Galileo, pentru a cărui finalizare sunt necesare circa 3,4 miliarde de euro, este o alternativă la sistemele de navigare prin satelit american - Global Positioning System (GPS) şi la cel rusesc - Globalnaia Navigaţionnaia Sputnikovaia Sistema (GLONASS).
„Prin acest proiect, Uniunea Europeană doreşte ca toţi cetăţenii comunitari să se poată bucura, în viitor, de servicii de navigaţie prin satelit de calitate, la preţuri competitive“, se arată în comunicatul Parlamentului European. Galileo intrase în impas la începutul lui 2007, atunci când consorţiul care se ocupa de el - European Satellite Navigation Industries - l-a abandonat. Însă comisarul european pentru transporturi, Jacques Barrot, a reuşit prin presiuni repetate să determine UE să preia Galileo sub propria „aripă“. Un sistem destinat tuturor Scopul sistemului de navigare prin satelit european este acela de a le pune la dispoziţie utilizatorilor măsurători mult mai precise decât cele furnizate de GPS-ul american sau de GLONASS-ul rusesc. De asemenea, el va fi sistemul de navigare prin satelit propriu al UE, care va asigura independenţa uniunii din acest punct de vedere în caz de război sau tensiuni diplomatice. Analiştii militari sunt de părere că statul sau uniunea care deţine un sistem performant de navigare prin satelit dispune de un avantaj politic şi economic important, echivalent cu arma nucleară sau cu rezervele strategice de hidrocarburi.
Spre deosebire de GPS-ul american, Galileo le este destinat în special cetă- ţenilor şi apoi forţelor armate ale Uniunii. La americani sistemul este folosit în primul rând în scopuri militare. Serviciile destinate cetăţenilor pot fi astfel oprite ori de câte ori armata SUA consideră că acest lucru este necesar. Galileo va fi compatibil cu celelalte sisteme, cel american, respectiv cel rusesc, iar atunci când va deveni operaţional va avea două centre de comandă terestre, unul la München în Germania şi altul la Fucino, Italia. O iniţiativă costisitoare Construirea şi administrarea sistemului presupune mobilizarea de resurse umane, financiare şi materiale masive. Galileo presupune atât infrastructura terestră - lansatoare de rachete, centre de comandă -, precum şi infrastructură spaţială - sateliţii.
Miniştrii transporturilor din ţările membre UE au hotărât ca fondurile necesare proiectului să vină din „buzunarele“ contribuabililor europeni, asta după ce tentativele de finanţare şi din sectorul privat au eşuat. O parte din bani vor veni însă şi de la state noneuropene care doresc să beneficieze de pe urma proiectului. Este vorba de China, Israel, Brazilia, Coreea de Sud, Arabia Saudită şi Maroc. DIFICULTĂŢI Poticnelile proiectului Galileo, ale cărui rădăcini datează încă din 1999, a trecut prin situaţii dificile în ultimii ani. În primul rând, din cauza protestelor SUA, care se temeau că Galileo, proiect fără restricţii, destinat tuturor şi care nu are constrângeri militare, ar putea fi folosit de inamicii săi. Astfel, Paul Wolfowitz, secretarul american adjunct al apărării, a adresat, la 1 decembrie 2001, o scrisoare miniştrilor apărării din 14 ţări membre (la acea vreme), prin care le cerea să nu valideze proiectul. O a doua dificultate majoră a fost strângerea fondurilor necesare. UTILITATE
La ce foloseşte Ca orice sistem de navigare prin satelit, Galileo le aduce o mulţime de beneficii utilizatorilor. Iată câteva dintre acestea: poate fi folosit de oamenii obişnuiţi atunci când călătoresc în zone necunoscute, poate fi util forţelor armate din ţările membre UE sau la navigaţia pe mare a navelor şi ambarcaţiunilor de tot felul. De asemenea, companiile pot folosi sistemul GPS pentru a-şi monitoriza flota auto. Mai mult, în agricultură sau în urbanistică, GPS-ul poate fi folosit pentru a delimita cu precizie anumite terenuri.
Recomandările noastre
