De la cei mai respectați epidemiologi la experți în sănătate publică, implicați direct în lupta cu această boală, spun că nu există răspunsuri definitive la întrebările de mai sus. 

Predicțiile experților cu privire la sfârșitul pandemiei nu fac decât să-ţi dea fiori reci deoarece spun foarte clar: „Nu știm când, nu știm cum. Nu știm nimic”.

Cu elevii care se întorc în sălile de clasă, în multe cazuri, pentru prima dată în ultimele 18 luni, iar varianta Delta extrem de contagioasă, mulți oameni se întreabă ce anume trebuie să se întâmple înainte ca viața să poată reveni la ceva care arată și se simte ca 2019.

Răspunsurile vin într-o cavalcadă de scenarii

Răspunsurile conțin o serie lungă de scenarii. Unii cred că pandemia se va sfârși pentru că numărul deceselor va scădea la nivelul cu care suntem obișnuiți în fiecare an – cazul banalei gripe. Alții spun că se va termina atunci când copiii vor fi vaccinați, iar alții, că se va termina atunci când oamenii vor fi în cele din urmă extenuați de restricțiile impuse vieții de zi cu zi.

Problema este că numeroasele predicții făcute de-a lungul pandemiei s-au dovedit a fi pripite. Unii oameni de știință au și renunțat să mai facă vreo estimare de genul acesta. Dar pe măsură ce află mai multe lucruri despre coronavirus, ei pot să realizeze modele și să facă estimări pentru a descrie măcar obstacolele care mai rămân în față, înainte ca oamenii să poată renunța complet la mască. „Cred că suntem aproape de final” În SUA, există motive de optimism.

„Cred cu adevărat că suntem aproape de final”, spune Monica Gandhi, specialistă în boli infecțioase și profesor de medicină la Universitatea din California. „Numărul cazurilor va scădea în a doua jumătate a lui septembrie și până la mijlocul lui octombrie ne vom afla într-un moment în care controlăm lucrurile, unde virusul va fi o preocupare pentru profesioniștii din sănătate, dar nu neapărat pentru populația generală”, spune ea. Gandhi își bazează optimismul pe faptul că toate epidemiile precedente provocate de boli respiratorii s-au sfârșit odată cu obținerea imunității, prin vaccinare sau infectare. Deși virusurile suferă mutații, reușind eventual să evite sistemul de protecție, ele slăbesc cu timpul.

Vestea proastă este că există prea multe motive de îndoială

Şi continuă: „Suntem într-un moment de nesiguranță, iar oamenii nu se descurcă bine în momente de nesiguranță”, spune Ezekiel Emanuel, profesor de etică medicală și politici de sănătate la Universitatea din Pennsylvania. „Să le spui oamenilor că pandemia va mai dura 2-3 ani este foarte dificil, dar nu cred că cineva poate fi confortabil în actuala situație, cu mulți copii care ajung în spital și cu o mie de decese pe zi. Asta nu este întoarcere la normalitate”.

„Delta vine ca un uragan, dar lasă multă imunitate în urmă”, spune ea. Deși răspândirea rapidă și impactul grav pe care îl are asupra unor oameni sunt de speriat, varianta Delta are un beneficiu ascuns: face ca viitoarele variante să fie mai puțin letale, crede Gandhi. COVID nu o să dispară, „ne vom îmbolnăvi”, spune experta, dar pe măsură ce imunitatea crește, virusul va provoca mai puțin rău. „Cu excepția cazului în care stai doar în camera ta, te vei îmbolnăvi. Dar cel puțin în țara asta, situația va fi gestionabilă. Marea problemă, acum, este teama, „teama excesivă de pandemie, de ambele părți”.

„Democrații supraestimează rata mortalității, republicanii o subestimează”, spune Gandhi. Asta produce obstacole politice și psihologice care previn reîntoarcerea la normalitate. Sondajele recente au indicat faptul că percepția celor mai mulți americani cu privire la pandemie s-a schimbat vara aceasta, pe măsură ce varianta Delta a spulberat optimismul din primăvară. În sondaje NBC din aprilie și august, proporția americanilor care spun că partea cea mai rea a pandemiei a trecut s-a prăbușit pur și simplu de la 61% la 37%. Gandhi spune că problema este dublă. Pe de o parte, unii democrați ezită să reia diverse activități de care altfel nu s-ar teme în timpul sezonului gripal. Pe de altă parte, unii republicani refuză să se vaccineze sau să poarte măști în spațiile aglomerate închise.

Cât de necesară este vaccinarea copiilor?

„Trăiesc în cel mai albastru (democrat) stat, într-unul dintre state albastre și pot vedea teama profundă de virus, care duce la o acceptare extraordinară a lockdown-urilor și a închiderii școlilor”, spune experta. Tot ea admite că această ezitare ar dispărea în momentul în care numărul cazurilor va scădea.

Cât de necesară este vaccinarea copiilor? Julie Swann, inginer de sisteme la Universitatea din Carolina de Nord, consideră că Gandhi este mult prea optimistă cu privire la momentul în care s-ar putea reveni la normalitate. „Nu are dreptate”, spune Swann, care a consiliat Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA în timpul pandemiei H1N1.

„Și sper că va dura mai mult decât spune ea, pentru că astfel vom fi mai în siguranță”, adaugă experta. Swan observă că argumentul lui Gandhi, cum că varianta Delta va genera așa de multă imunitate încât viața se va întoarce la normal, „este un mod foarte apocaliptic” de a ajunge la final. „Vrem ca Delta să treacă prin populație, generând imunitate cu un cost foarte mare, sau ar fi mai bine totuși să purtăm o mască?”, întreabă ea.

Julie Swann: „Copiii transmit virusul unul celuilalt, familiilor, comunităților”, spune Swann. „Primul pas spre normalitate este să vaccinăm copiii, cel puțin pe cei cu vârsta peste 5 ani. Deocamdată însă, din păcate, ce vedem în Florida este că foarte mulți copii se infectează”, observă Swann. Experta vede mai multe scenarii pentru întoarcerea la normalitate, care includ o cale liberă pentru ca virusul să treacă prin populație, o variantă în care școala decurge în format hibrid, iar oamenii continuă să poarte mască, sau o întoarcere la lockdown-uri.

Dar varianta ei preferată este testarea în masă, purtarea măștii și vaccinarea în masă a copiilor, care se poate întâmpla doar după ce vaccinurile sunt aprobate pentru cei din grupul de vârstă 5-11 ani – pas care va fi făcut probabil cândva spre sfârșitul anului în curs. Peste zece ani de-acum, coronavirusul va fi precum gripa, „va putea provoca decese, dar nu la nivelul de acum”, spune Swann. Ea crede însă că în următorul an, tot ce pot spera americanii este o întoarcere parțială la normalitate, în care spitalele nu vor mai fi suprasolicitate de numărul de pacienți, iar numărul de infectări va crește ocazional, în comunitățile cu rată mică de vaccinare. „Nu suntem Noua Zeelandă”, spune ea.

„Nu știu cum vom ajunge acolo din punct de vedere politic. Ne aflăm într-un moment foarte confuz”

„Nu avem nici dorința, nici abilitatea de a controla fiecare caz din țară. Dar dacă putem vaccina cei mai mulți copii, vom ajunge la un punct unde nu vom mai avea nevoie de măști în școală și vom avea parte de o întoarcere la normalitate, deși ea va arăta diferit în fiecare loc în parte”, adaugă experta. Nevoia de un consens politic și social Diviziunea națională pe tema vaccinurilor, a măștilor de protecție și a altor măsuri sanitare ar putea fi chiar motivul pentru care pandemia persistă în SUA, spune Alex Berenson, scriitor și fost reporter New York Times. Berenson s-a remarcat, printre altele, prin pozițiile sale împotriva vaccinului, care i-au adus și o interdicție de a mai posta pe Twitter.

„Nu știu cum vom ajunge acolo din punct de vedere politic. Ne aflăm într-un moment foarte confuz”, spune el. Cititorii săi au terminat de mult cu pandemia, spune Alex Berenson. „Iar personal, nu am mai purtat mască de luni întregi și nimeni nu m-a confruntat pe unde am fost cu privire la faptul că sunt vaccinat sau nu”, observă el. Scriitorul este conștient însă că un mare număr de americani au o opinie diferită. „Sunt fericiți să trăiască sub restricțiile guvernamentale pe termen indefinit. Iar aceste două populații nu pot coexista confortabil. Asta nu este o problemă medicală.

Berenson crede că americanii se pot întoarce la normalitate chiar acum, fără mască, teste sau certificate de vaccinare

Dar a putea și a vrea sunt noțiuni diferite, iar el crede că un consens se va instala abia la finalul lui 2023 sau mai târziu, poate după următoarele alegeri prezidențiale. „Totul este confuz” Bhattacharya, profesorul de la Stanford, spune totuși că orice consens care să ducă la eliminarea temerilor privind virusul va veni mai degrabă în urma recomandărilor experților în sănătate, nu a politicienilor. Depinde de oficialii din sănătate să îi convingă pe americani că dacă sunt vaccinați, se pot întoarce la multe dintre activitățile dinainte de pandemie. Bhattacharya se declară nerăbdător să se întoarcă în sala de cursuri, alături de studenți, mai ales că Stanford a impus vaccinarea obligatorie în campus. Prin contrast, Emanuel spune că are emoții privind întoarcerea la cursuri la Universitatea Pennsylvania.

„O să mă testez, studenții se vor testa și voi aduce un filtru de aer în clasă și sunt încă anxios cu privire la COVIDUL lung. Suntem încă nesiguri în privința evoluției. E plauzibil că am ajuns la apogeu, dar este la fel de plauzibil că alte mutații vor fi și mai eficiente”, spune el.

"Oamenii sunt destul de epuizaţi  după 18 luni de pandemie", a spus Emanuel. „Și epuizarea a fost agravată de balansoarul rapid pe care îl avem - scoate-ți măștile, pune-le din nou. Totul este foarte confuz, dar trebuie să fim sinceri: nu știm când, nu știm cum. Nu știm”, spune el, potrivit scrie Washington Post.