La 50 de ani de la plecarea din ţară, compozitorul va susţine azi primul concert "pe teritoriu românesc", la ambasada din Paris. Urmează un recital la Bucureşti.
Compozitorul Vladimir Cosma, care a intrat în patrimoniul culturii franceze cu muzica din peste 300 de filme de succes, păşeşte azi pentru prima dată pe o scenă românească - aşa cum îi place să descrie scena de la Amabasada Română din Paris - după 50 de ani de la plecarea din ţară. Un spectacol organizat de ICR Paris şi Ambasada României.
Este vorba de o întoarcere simbolică pentru Vladimir Cosma, care nu a revenit niciodată în România de la plecarea sa din ţară, în 1963, nici măcar după Revoluţie. Spectacolul de la ambasadă este, însă, primul pas, având în vedere că maestrul este, în prezent, în tratative cu Filarmonica din Bucureşti pentru a susţine un concert la Ateneu în iulie 2011.
"Serata de la ICR Paris este, într-o anumită măsură, prima mea întoarcere în România, după 50 de ani. Am plecat la Paris în 1963, având drept singur bagaj o vioară", povesteşte compozitorul pentru EVZ. "În 1963 n-am părăsit România cu inima uşoară. Credeam că mă aşteapta în ţară o carieră de muzician, în ciuda unui episod neplăcut care se petrecuse - am fost exclus un an de la Conservatorul din Bucureşti, muzica mea fiind criticată drept decadentă", spune Cosma, care încerca să promoveze în România stalinistă genuri "discutabile", precum jazzul.
"Tatăl meu a organizat plecarea în secret", adaugă Cosma. "Parisul a fost un şoc pentru mine în anii aceea, mai ales că a fost necesar să-mi câştig existenţa cu vioara - de altfel singurul obiect pe care l-am luat din România. Abia acum 15 ani am re uşit să recuperez, din tot ce a lăsat familia în România, tabloul bunicii şi patru fotografii reprezentând salonul bunicilor mei, unde existau două piane cu coadă şi o orgă. În mod incredibil l-am găsit într-un depozit al unei vămi din România", spune el.
Micul Mozart al României
În Sala Bizantină a Hotel de Béhague, clădire de patrimoniu a misiunii diplomatice a României în capitala Franţei, compozitorul şi dirijorul francez de origine română Vladimir Cosma este invitat săşi povestească destinul şi cariera într-un spectacol-confesiune, conceput împreună cu jurnalistul francez Vincent Perrot, autor, în 2009, al cărţii "Vladimir Cosma comme au cinéma".
Teme muzicale celebre, din filme precum "Marele blond cu un pantof negru" ("Le Grand Blond avec une chaussure noire"), "Diva", "Aventurile rabinului Iacob" ("Les Aventures de Rabbi Jacob"), "La Boum", vor puncta spectacolul de la ICR Paris, considerat de artist o simbolică întoarcere acasă.
Vladimir Cosma s-a născut în 1940 la Bucureşti, într-o familie de muzicieni. La 8 ani sus ţi nea deja concerte la vioară, fiind numit "micul Mozart al Ro mâniei". După ce a absolvit Conservatorul, întreaga familie Cosma a emigrat în Franţa, unde Vladimir a urmat cursurile Şcolii Normale Superioare de la Paris, în clasa Nadiei Boulanger. A susţinut concerte în toată lumea, ca violonist în orchestre filarmonice.
În 1967, a primit prima comandă de muzică de film, pentru "Alexandre le Bienhereux" de Yves Robert, ceea ce i-a deschis drumul spre o carieră impresionantă, cu muzica pentru peste 300 de filme. Printre cele mai cunoscute figurează comediile "Aventurile lui Rabbi Jacob" cu Louis de Funès sau "Marele blond" cu Pierre Richard şi naiul lui Gheorghe Zamfir.
Pe primul loc în topuri
Distins, între altele, cu două Premii Cesar şi cu un premiu la Cannes, Vladimir Cosma este, la 70 de ani, o personalitate-vedetă a culturii franceze, unul dintre cei mai populari compozitori de muzică de film. În anii '80, melodia "Reality" din "La Boum", filmul de debut al actriţei Sophie Marceau, s-a vândut în lumea întreagă în 27 de milioane de exemplare, fiind pe buzele tuturor şi pe primul loc în topuri.
Valorificând creaţia sa muzicală pentru filme, Vladimir Cosma a compus mai multe suite simfonice şi chiar o operă, "Marius et Fanny", după Trilogia marseieză a dramaturgului Marcel Pagnol, spectacol care s-a bucurat, în 2007, de un mare succes la Opera din Marsilia, garantat şi de prezenţa unor staruri ca Roberto Alagna şi Angela Gheorghiu în rolurile principale.
A introdus naiul şi ţambalul în muzica franceză de film
"Oamenii îmi spun că recunosc imediat o compoziţie de-a mea", povesteşte artistul.
"Cum se poate să o recunoaş teţi?", "îi întreb, care e legătura dintre «Rabi Jacob» şi «La Boum», «Le Grand Blond» sau «Diva», filme şi partituri foarte diferite. Toată viaţa am căutat să compun muzici de o culoare diferită. Şi mi se spune: totuşi, vă recunoaştem imediat. Atunci îmi spun că trebuie să fie vorba de sufletul muzicii, poate de un fel de tandreţe, de regăsit chiar în muzica pe care am compus-o pentru comedii", spune Cosma.
Tată şi fiu, din nou acasă
Pentru câteva minute, în spec tacolul-confesiune de la ICR Paris, Vladimir Cosma va fi acompaniat pe scena Palatului de Behague de tatăl său, muzicianul Teodor Cosma, care a împlinit, în 2010, o sută de ani.
După ce, în 1963, a pus la cale emigrarea la Paris a întregii familii, oarecum împotriva voinţei fiului său, pianistul şi dirijorul Teodor Cosma se întoarce şi el, simbolic, acasă, odată cu evocarea, la Ambasada României, a carierei de excepţie a fiului său, în spectacolul-confesiune "Vladimir Cosma raconte...".
Corespondenţă din Paris