Declaraţiile lui Victor Ponta nu sunt însă nici noi şi nici izolate. Aproape toţi liderii USL, în frunte cu preşedintele interimar Crin Antonescu şi ministrul de Justiţie Titus Corlăţean, au criticat permanent această instituţie. Miercuri seara, Ponta a comparat DNA cu procuratura stalinistă din anii ’50.
În emisiunea "Ultimul cuvânt" de pe B1 TV, premierul Victor Ponta s-a plâns că telefonul său este ascultat, că DNA trasmite către presă convorbirile sale şi a comparat anchetarea medicilor care l-au tratat pe Adrian Năstase cu celebrul "complot al doctorilor" din 1952, când procuratura lui Stalin a "demascat" o serie de medici, majoritatea de origine iudaică, că ar fi dorit să asasineze conducerea sovietică. "Îmi aduc aminte de procesul medicilor din 1952, de pe vremea lui Stalin. Vă rog, domnule ministru Cepoi, să transmiteţi medicilor excepţionali chemaţi la DNA respectul meu pentru munca lor", a declarat, teatral, Ponta.
"M-au înregistrat pe mine"
Acuzaţiile lui Ponta la adresa DNA: "Faptul că apare în presă imediat de la DNA, pe surse, o convorbire telefonică absolut benignă, nimic important, a primului ministru (…) nu este un lucru normal. Ştiţi unde s-a întâmplat lucrul ăsta? În Italia. Ştiţi că dădeau convorbirile lui Berlusconi cu iubitele lui". "M-au înregistrat pe mine, normal, că şi-au făcut treaba", este o altă declaraţie ironică despre activitatea DNA. Faţă de acest aspect, raportul european pe Justiţie cere fără echivoc "asigurarea continuităţii, şi sub noua conducere, a rezultatelor obţinute de DNA şi Ministerul Public". În acelaşi timp, Comisia Europeană cere "abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare.

Piruetele interimarului Antonescu

În urmă cu aproape o lună, Crin Antonescu era de aceeaşi părere. "În opinia mea, conducerea DNA şi conducerea Parchetului General trebuie schimbate şi acest lucru, în conformitate cu legea. Sunt foarte multe cazuri, suficiente semne de întrebare ca să facem asta", declara Antonescu pe 16 iunie, pentru Antena 3.
Din perspectiva lui, conducerea DNA şi conducerea Parchetului General trebuie schimbate pentru ca "cei pe care şefii procurorilor i-au protejat să nu mai fie şi pentru ca Justiţia să ancheteze în stânga ca şi în dreapta, în Putere ca şi în Opoziţie", a explicat Antonescu.
Câteva zile mai târziu, surprins de tonul critic al raportului, fostul preşedinte al Senatului s-a arătat dispus să pună în dezbatere publică nominalizările pentru şefia DNA şi a Parchetului General. "Dacă şi Comisia este de acord, cred că ar trebui (…) să existe o mai mare informare sau chiar dezbatere publică în legătură cu cine sunt aceşti oameni, care este parcursul lor, care este cariera lor", a arătat Antonescu, imediat după prezentarea raportului.

Consecvenţa ministrului Titus Corlăţean

Într-o declaraţie exclusiv politică, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean (foto), a pus în cârca lui Traian Băsescu rezultatul dezastruos al mecanismului de cooperare şi verificare pe Justiţie. În plus, acelaşi personaj a declarat, fără a da nume, că s-au făcut presiuni asupra sa pentru a numi în aceste funcţii "propunerile dorite de Traian Băsescu".
Corlăţean a arătat, în mai multe rânduri, că nu va modifica modul de desemnare a celor doi procurori în funcţiile de conducere şi i-a invitat pe toţi magistraţii care îndeplinesc criteriile să-şi depună la minister candidaturile şi proiectele de management. Nici vorbă de dezbatere publică pe candidaturi, aşa cum şi-ar dori interimarul Antonescu.
După cum am arătat, oficialii europeni au spus clar că nu acceptă numiri noi la Parchetul General şi la DNA în timpul preşedinţiei interimare. În aceste condiţii, nu este foarte clar ce face Corlăţean cu CV-urile şi proiectele de management ale magistraţilor care doresc să ajungă şefi peste procurorii din întreaga ţară.

"Îmi aduc aminte de procesul medicilor, de pe vremea lui Stalin. Vă rog să transmiteţi regretul meu pentru că sunt anchetaţi din cauză că sunt medici. Sper să nu reluăm un episod din 1952 şi în 2012".
Victor Ponta, premier

"DNA s-a dovedit a fi un acuzator energic şi imparţial. Viitoarele numiri în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii politici sprijină pe deplin instrumentarea cazurilor de coruptie."
Raport MCV


Ministru european pe Justiţie

Ca urmare a recentelor derapaje democratice din România, Comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding (foto), nu exclude înfiinţarea unui post de ministru al Justiţiei la nivel european. Reding a declarat pentru cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung" că se impune o întărire a instrumentelor pe care UE le poate folosi pentru a sili statele membre să se conformeze regulilor democraţiei.
"Cred că avem nevoie, într-un viitor nu prea îndepărtat, de un minister european al Justiţiei, care să dispună de mijloacele pentru a impune statul de drept în UE. Acesta ar trebui să aibă dreptul de a reclama la Curtea europeană de justiţie dacă independenţa Justiţiei este în pericol într-un stat al Uniunii", a declarat comisarul european.
"În cadrul uniunii monetare vorbim despre necesitatea introducerii unui control şi a unei surpervizări mai puternice, în scopul întăririi încrederii reciproce. Se pare că avem nevoie de acelaşi lucru şi în domeniul Justiţiei", a argumentat ea. (Laura Ciobanu)

Presa occidentală rămâne cu ochii pe România
Presa internaţională a comentat ieri pe larg rapoartele Bruxelles-ului pe tema reformei justiţiei în România şi Bulgaria. "La cinci ani de la aderarea la UE, România a făcut obiectul unor critici publice neobişnuit de dure, în privinţa respectării valorilor democratice, în contextul în care Comisia Europeană a anunţat o monitorizare intensificată a ţării", scrie "New York Times".
La rândul său, "Wall Street Journal" consideră că UE a mustrat aspru guvernul din România, solicitând extinderea monitorizării pentru a asigura statul de drept. Cotidianul "The Telegraph" vorbeşte despre faptul că "România alunecă neobservată spre despotism, iar liderii europeni sunt îngroziţi", în timp ce una dintre concluziile ziarului francez "Le Monde" sună astfel: "Cu un asemenea bilanţ, Bucureştiul va rata fără îndoială unul dintre principalele sale obiective şi anume intrarea în spaţiul Schengen".
Pentru ziarul "La Tribune", raportul critic al Bruxelles-ului cu privire la situaţia justiţiei nu contribuie la îmbunătăţirea climatului economic deja plin de incertitudini generate de o criză politică fără precedent.
CITIŢI ŞI:

  • RAPORTUL PE JUSTIŢIE. Barosso: "România, pe buza prăpastiei". Vom fi monitorizaţi „la sânge”
  • Corlăţean: În raportul pe justiţie va fi o adăugare politică
  • Raport DUR pe Justiţie: Comisia Europeană critică presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale
  • DNA: „raportul demonstrează că ne-am atins obiectivul”
  • Crin Antonescu: „Îmi păstrez rezervele în unele privinţe ale acestui raport”