Alexandru Tomescu a intrat în posesia unui apartament de peste drum de Parcul Cișmigiu în urma unor manevre soldate cu multe dosare penale.
Celebrul violonist Alexandru Tomescu, cel care a câștigat dreptul de a cânta la vioara Stradivarius Elder-Voicu participând singur la concurs, a intrat la fel în posesia unui apartament peste drum de Parcul Cișmigiu, fiind singurul reprezentat la licitația organizată de un executor judecătoresc. Povestea este mult mai încâlcită și încă face obiectul unor dosare în justiție.
Concret, este vorba de apartamentul nr. 2 aflat la etajul imobilului de pe strada Cobălcescu nr. 13 din București, al cărui parter l-a cumpărat Alexandru Tomescu, perfect legal, în 2011, cu 100 de mii de euro. Mai înainte, vânzătorul, care obținuse casa în urma reconstituirii dreptului de proprietate, recunoscuse, printr-un act notarial din 2007, dreptul de proprietate al unei doamne în vârstă, Jeni Iancu, asupra etajului, format din două camere și dependințe.
De altfel, Curtea de Apel a decis că etajul 1 al imobilului aparține lui Jeny Iancu. Ceva mai târziu, fiul său Nicolae Moldoveanu a cumpărat apartamentul de la primul etaj de la mama sa cu clauză de uzufruct pe viață.
Violonistul a pus ANRP-ul în cui
Pe lângă cei 100 de mii de euro, Tomescu i-a plătit vânzătorului ale 50 de mii pentru dreptul de a solicita despăgubiri de la ANRP pentru etajul 1 al clădirii. „Tomescu a renunțat ulterior să solicite despăgubiri de la ANRP, preferând să ceară aceste sume de la familia noastră, printr-o acțiune de revendicare”, spune Nicolae Moldoveanu. Prin avocat, violonistul i-a propus lui Moldoveanu, pe 9 martie 2012, să-i vândă etajul cu 50 de mii de euro. După ce a fost refuzat a început circul. Acoperișul casei a fost incendiat, pompierii consemnând în scris că focul a fost pus intenționat.
Asaltul etajului 1 din Cobălcescu 13
Alexandru Tomescu a promovat o acțiune prin care revendica apartamenul 2, care a făcut obiectul dosarului 52217/299/2012, fiind respinsă de instanță ca neîntemeiată. Apoi a depus alte două acțiuni (19061/299/2012 și 19072/299/2012) prin care solicita evacuarea lui Moldoveanu, ambele respinse ca neîntemeiate.
Văzând că pierde teren, violonistul a dus lupta la alt nivel. A cumpărat o creanță a lui Moldoveanu (autentificată la BIN Alexandra Liuba Liliana sub nr. 551/28.10.2014) de la Banca Transilvania și a pus-o, nelegal, în executare. Ca atare, se constituie dosarele 32504/301/2014 și 25536/299/2014, în care instanțele resping acțiunea de executare silită ca neîntemeiată, contractul de cesiune fiind redactat doar într-un singur exemplar, nefiindu-i comunicat lui Moldoveanu și conținând mai multe formulări ce contravin legislației în vigoare.
Tomescu nu renunță și încearcă din nou să pună în executare creanța de la Banca Transilvania în dosarul 39966/299/2014, iar de data asta, surprinzător, instanța încuviințează executarea silită, deși dosarul avea aceleași părți, obiect, conținut de acte și sentințe precum cele două dinainte.
Urmare a acestor fapte, Parchetul a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de fals intelectual, purtare abuzivă, șantaj, într-un dosar în care sunt cercetați Alexandru Tomescu și un executor judecătoresc, după ce s-ar fi întocmit în fals un proces-verbal de comunicare a unei creanțe fără ca acela care trebuia să o ducă la destinație se prezenta de fapt la fața locului, camerele de supraveghere conformând lipsa prezenței acestuia la fața locului.
În plus, aceiași doi și încă un executor sunt cercetați de DIICOT, în dosarul 332/D/P/2016, pentru violare a secretului corespondenței, șantaj, amenințare, furt și inducerea în eroare a organelor judiciare.
Două incendii provocate cu intenție
Acoperișul clădirii a fost incendiat de două ori, în 2011 și 2013. Din procesele-verbale ale ISU (vezi facsimil) reiese că incendiile au fost provocate „cu flacără deschisă în podul casei”. După cel de-al doilea incendiu, Alexandru Tomescu a început repararea acoperișului în plină iarnă, când fiul bătrânei era plecat din țară. La întoarcere, acesta a văzut că acoperișul a fost scos și a făcut plângere la Poliția Comunitară, care a constatat că Alexandru Tomescu nu are autorizație de construcție și reparații, imobilul fiind în zona protejată 43.
Violonistul a sistat lucrările, dar după trei săptămâni a obținut autorizațiile necesare de la Primăria Capitalei. „El a vrut să mă oblige să vând prin deteriorarea casei”, afirmă Nicolae Moldoveanu. A urmat un întreg scandal cu utilitățile casei, care erau pe numele lui Nicolae Moldoveanu, pentru plata cărora au urmat niște procese în instanță, deoarece cineva se branșa ilegal, iar facturile la apă și gaze depășeau orice imaginație, de ordinul zecilor de mii de lei noi.
Procese și dosare penale, pe bandă rulantă
Nicolare Moldoveanu a cerut în instanță suspendarea executării și a contestat executarea. În prezent există trei procese pe rol, unul la Judecătoria Sector 1 și două la Tribunalul București. În penal mai sunt deschise alte patru dosare, două pentru incendiere și două pentru executarea nelegală a creanței lui Moldoveanu. Este de neconceput cum fără contract de cesiune, fără dovezi procedurale clare, executorul judecătoresc a afișat pe 5 ianuarie 2016 anunțul de licitație publică, stabilită pentru data de 8 februarie 2016, cu prețul de pornire de 41.000 de euro. Aceasta a fost și suma plătită de Tomescu, deși apartamentul fusese evaluat de Banca Transilvania, în 2007, la 178.000 de euro.
Precizarea familiei Tomescu
La solicitarea Evenimentului zilei de a preciza în ce condiții a intrat Alexandru Tomescu în posesia apartamentului, soția acestuia, Lavinia Tomescu ne-a răspuns: „Deși nu înțeleg potențialul demers jurnalistic al dvs referitor la un subiect care ține de viața personală a mea și a soțului meu, și în consecință nici preocuparea publicului cititor al cărui interes prezum că îl serviți, dați-mi voie să vă informez, pe această cale, deși informațiile solicitate se pot verifica de către orice persoană interesată în arhivele autorităților publice din România, că apartamentul mai sus referit a fost achiziționat de mine și de soțul meu ca urmare a adjudecării în cadrul unei proceduri de executare silită. În încheiere, aș dori să vă informez că acest răspuns reprezintă și va rămâne singura noastră comunicare cu terțe părți cu privire la acest subiect, exceptând situațiile în care ni se va cere să ne conformăm unei asemenea obligații venite din partea unei autorități publice”.