Violența digitală, fenomen tăcut, subraportat în Republica Moldova

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O insultă publicată pe internet, o fotografie intimă distribuită fără acord sau o amenințare trimisă printr-un mesaj pot transforma viața unei persoane într-un coșmar. În ultimii ani, mediul virtual din Republica Moldova a devenit nu doar un spațiu al progresului, ci și al fărădelegii, uneori cu grave consecințe în viața reală, ajunse în atenția organelor de drept și a instituțiilor naționale și internaționale.

În doar câteva minute, violența digitală poate afecta nu doar viața unei persoane, ci și pe cea a unor familii. De la hărțuirea cibernetică (cyberbullying-ul), una dintre formele violenței digitale care transformă conflictele dintre adolescenți în campanii publice de umilire și hărțuire, până la agresiunile pe internet asupra femeilor, în mod special. 

Ne referim la amenințările online, la distribuirea fără consimțământ a  fotografiilor sau informațiilor intime, urmărirea și controlarea prin mijloace digitale, șantajul, răspândirea mesajelor sexuale nedorite ș. a.

Un conflict din gelozie între două adolescente a degenerat într-o campanie de hărțuire online

O postare cu jigniri pe TikTok, câteva fotografii distribuite fără permisiunea unei adolescente pe Telegram, văzute de zeci, sute și poate mii de utilizatori de internet, a  transformat conflictul dintre două fete într-un proces public de umilire, din care victima nu a putut ieși fără ajutor.

Trucul restaurantelor cu alunele, nucile și măslinele. Cum câștigă de pe urma ta

Mâncărurile bizare din Epoca de Aur: Ce produse de o calitate îndoielnică erau nevoiți românii să consume înainte de 1989

Cu o asemenea situație s-a confruntat o elevă din sudul Republicii Moldova. În urma unui conflict apărut din gelozie, adolescenta în cauză a devenit ținta unei campanii de hărțuire online, despre care ne-a mărturisit în exclusivitate. Atacurile de pe rețelele sociale asupra fetei au putut fi oprite doar cu ajutorul poliției.

Calvarul de luni de zile al unei minore din Republica Moldova

Scandalul a apărut în viața Irinei, după ce a legat amiciție cu fostul prieten al unei colege. Nitam-nisam, mai multe postări jignitoare la adresa fetei au inundat TikTok-ul, urmate cu distribuirea fără permisiunea ei a unor fotografii pe un canal de Telegram, însoțite de un mesaj denigrator. Experiența traumatizantă a elevei din cadrul unei școli din sudul Republicii Moldova a durat luni în șir, afectându-i starea emoțională. Eleva cu rezultate foarte bune la învățătură și activă în numeroase proiecte extrașcolare trăia cu teama că ani întregi de efort, precum și reputația pe care și-o construise, s-ar putea risipi din câteva clicuri.

Cazul dovedește cât de ușor un conflict aparent banal între adolescenți poate degenera într-o formă de hărțuire online, ale cărei consecințe depășesc spațiul virtual.

Nu se mai temea doar de telefon. Îi era frică să meargă la școală și să descopere cine a mai citit postările

„Am ajuns în conflict cu o colegă mai mică decât mine cu câțiva ani și cu care nu aveam nicio legătură. După ce s-a despărțit de prietenul ei, am început să comunic eu cu el, doar amical, însă ea a interpretat situația altfel. Inițial, pe TikTok au început să apară postări insultătoare la adresa mea, despre care aflam de la colegii mei de clasă. Aceștia îmi trimiteau capturi de ecran și mă întrebau, dacă se refereau la mine. Când i-am cerut explicații autoarei despre acestea, la început a negat, iar apoi a recunoscut că scria despre mine”, susține tânăra.

A încercat să soluționeze conflictul pe cale amiabilă, solicitând sprijin dirigintei presupusei agresoare. Profesoara a purtat o discuție cu acea colegă, care imediat și-a cerut scuze pentru fapta sa. Totuși, ulterior, situația s-a repetat.

Doar poliția a putut opri hărțuirea adolescentei pe rețelele sociale

Pentru a obține eliminarea postării cu mesaj de ură, a fotografiilor de pe Telegram, dar și în vederea identificării persoanei care le publicase, părinții adolescentei au luat legătura cu un reprezentant al canalului respectiv, care le-a cerut bani în schimbul  acestui serviciu.

Au implicat și poliția. Familia adolescentei a prezentat toate dovezile pe care le avea: capturi de ecran ale postărilor, conversații, mesaje cu insulte și confirmarea transferului banilor către reprezentantul canalului menționat. Ulterior, fetele vizate au fost audiate de oamenii legii.

Astăzi, Irina speră ca povestea ei să fie o lecție pentru toate persoanele implicate în acest conflict.

TikTok și Telegram, terenul preferat al agresorilor din mediul online

Cazul relatat nu este unul izolat în Republica Moldova. Violența digitală a devenit un fenomen de amploare, însă rămâne în mare parte invizibil, deoarece victimele rareori îl raportează autorităților. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) trage un semnal de alarmă privind creșterea acestui fenomen, ce presupune  distribuirea unor conținuturi denigratoare, obscene și ilegale, care vizează atât profesori, cât și elevi, inclusiv minori.

Sesizări din mai multe regiuni ale Republicii Moldova, în special din Chișinău, Taraclia și UTA Găgăuzia, dovedesc o răspândire alarmantă a unor asemenea practici pe rețelele sociale, precum TikTok și Telegram.

Statistica MEC evidențiază o raportare neuniformă a fenomenului la nivel teritorial: numărul cazurilor anunțate de abuz, neglijare, violență și bullying variază de la 3,1 – la 35,4 cazuri la 1 000 de elevi, în varii unități administrativ-teritoriale.

În Republica Moldova, aproximativ 34% dintre copiii care au suferit în urma violenței psihologice (bullying-ului) în mediul online au cerut sprijinul maturilor, după cum arată  studiul Alianței ONG-urilor Active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei, elaborat în 2024, în colaborare cu Magenta Consulting.

Fiecare al patrulea elev din Republica Moldova este victimă a acestui fenomen sau martorul unor situații similare, în care s-au aflat alți copii, susțin autoritățile.

Elevi și profesori din Republica Moldova, ținte ale unor campanii de umilire și hărțuire

MEC și instituțiile de învățământ au declarat război violenței pe internet și derulează campanii de promovare a siguranței în mediul online și a stării de bine în școală. Aceste măsuri vin în contextul unor cazuri în care fotografii ale unor cadre didactice au fost utilizate fără consimțământ și asociate cu mesaje ofensatoare sau cu materiale manipulate digital, inclusiv de tip deepfake – înregistrări video, audio ori imagini generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), ori prin intermediul  altor programe specializate.

Elevii și profesorii devin ținte ale unor campanii de umilire și hărțuire, desfășurate în grupuri online, unde conținuturile sunt redistribuite rapid. În anumite cazuri, datele personale ale copiilor sunt utilizate ilegal, iar în altele, se solicită bani pentru eliminarea conținuturilor folosite pentru umilire și intimidare –  o formă clară de șantaj, consideră MEC.

Valentina Olaru, secretar de stat: „Școala nu poate combate singură violența digitală”

„Școala nu poate combate singură violența online. Fenomenul se produce preponderent în afara mediului școlar, pe platforme digitale. Este esențială cooperarea intersectorială: cu organele de drept, pentru investigarea promptă a cazurilor și identificarea autorilor. Colaborăm deja cu MAI, pentru investigarea cazurilor semnalate și identificarea persoanelor responsabile. Încurajăm elevii, părinții, cadrele didactice și directorii de școli să nu ignore astfel de situații și să le raporteze imediat autorităților competente!

Cooperăm, de asemenea, cu autoritățile de protecție a copilului și structurile de asistență psihopedagogică,  în vederea obținerii suportului specializat destinat victimelor, cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare”, menționează Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Dincolo de ecrane, cum promite Ministerul Educației și Cercetării să ne protejeze copiii

MEC declară toleranță zero față de violența cibernetică și se implică activ în eradicarea fenomenului, prin măsuri multiple: elaborarea protocoalelor de intervenție, formarea adulților din jurul copilului și instituirea unor mecanisme practice de aplicare a acestora.

Experții din educație definitivează, în vederea aprobării, Planul național de prevenire și intervenție în caz de bullying pentru 2026-2029, realizat în cooperare cu mai mulți parteneri naționali și internaționali. Acest document strategic stabilește măsuri de prevenție-intervenție în combaterea fenomenului în cauză, oferind un mecanism modern de răspuns pentru elevi, părinți și profesori.

De asemenea, MEC a lansat un program de formare, destinat cadrelor didactice din învățământul general, axat pe prevenirea și gestionarea bullying-ului, inclusiv a formelor online ale violenței cibernetice.

Intervențiile din școli cuprind activități de psihoeducație pentru elevi, sesiuni de informare pentru părinți, precum și instruiri adaptate pentru cadrele didactice, conducere și personalul auxiliar.

O strategie de prim-plan a sistemului de învățământ în transformare se referă și la integrarea „noilor educații” în curriculumul tuturor disciplinelor școlare. Astfel, experții educaționali văd eradicarea violenței facilitată de tehnologie în școală și societate.

Una dintre zece femei, victimă a violenței digitale

Violența digitală nu se limitează doar la hărțuirea elevilor, inclusiv minorilor și cadrelor didactice. Precum ziceam, femeile sunt, de asemenea, ținta abuzurilor comise prin intermediul noilor tehnologii. Statisticile internaționale arată că victimele fenomenului din spațiul online sunt femeile și fetele.

În contextul eforturilor de prevenire și combatere violenței digitale în Republica Moldova, la 27 aprilie 2026, a fost lansat studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”, realizat de Sociopolis Consultancy, în coordonare cu Centrul Internațional „La Strada”, cu suportul Fondului ONU pentru Populație.

Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova reprezintă un fenomen social integrat în practicile cotidiene de utilizare a mediului online, arată cercetarea.

Una din zece femei au declarat în cadrul studiului că au fost victime ale violenței digitale. Segmentul de 18-29 ani se evidențiază drept nucleul expunerii. Se conturează o vulnerabilitate mai pronunțată în rândul femeilor tinere, al studentelor, al femeilor necăsătorite și al celor din mediul urban, fapt ce reflectă interacțiunea dintre poziția socială și intensitatea participării digitale.

De obicei, acestea suportă hărțuirea și amenințările online, distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime sau accesarea ilegală a conturilor personale. (https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/2date26-date4/Violenta%20digitala%20%20RO.pdf )

Datele respective semnalează o vizibilitate socială ridicată a fenomenului și sugerează că prevalența autoraportată tinde să subestimeze dimensiunea reală a violenței digitale, întrucât expunerea indirectă depășește expunerea directă.

VIDEO Cazul real al Sorinei: „Violența online nu e doar pe internet. Efectele ei afectează viața, sănătatea mintală, siguranța și drepturile oamenilor” https://www.facebook.com/reel/1206092005059222

Distribuirea imaginilor intime, denigrarea publică sunt recunoscute rapid și fără rezerve ca violență, în timp ce violența digitală subtilă, repetitivă și lipsită de amenințări explicite (controlul psihologic, urmărirea online) este mai frecvent minimizată sau tratată ca problemă „insuficient de gravă”.

VIDEO Cazul real al Svetlanei: „Teroarea nu s-a încheiat odată cu divorțul”

https://www.facebook.com/reel/1572298907321345 

12,0% dintre persoanele cu vârsta de peste 18 ani, utilizatoare de internet, cel puțin o dată pe lună, au fost victime ale cel puțin unei forme de violență digitală, iar peste 25% au fost martori ai unor astfel de situații, în ultimele 12 luni, potrivit aceleiași cercetări. 

Daniela Dabija, psihologă: „Violența digitală, un subiect pe alocuri neînțeles și neconștientizat de societate”

În anul 2025, Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 a înregistrat aproximativ 50 de cazuri de violență digitală, susține Daniela Dabija, psihologă și manageră a serviciului din cadrul Centrului Internațional „La Strada”.

„Violența digitală este un subiect pe alocuri neînțeles și neconștientizat. Cel mai frecvent, abuzul digital se manifestă în combinație cu alte forme de violență, în special în cazurile de violență în familie sau atunci când agresorul și victima se cunosc și au dezvoltat un atașament. Pentru a înțelege impactul unui abuz în mediul online sau al unuia facilitat de tehnologii, este important să analizăm contextul și circumstanțele fiecărui caz.

Dacă ne referim la frecvență, atragem atenția că femeile sunt supuse la situații de violență digitală pe o perioadă îndelungată. Aceasta deoarece ele nu conștientizează  că este vorba de o formă de abuz. În plus, rușinea asociată expunerii unor detalii intime din viața lor care pot ajunge în atenția tuturor, le poate împiedica să ceară ajutor”, mărturisește Daniela Dabija.

Numărul real al cazurilor este mult mai mare decât cel raportat

Violența online în Republica Moldova este cu mult mai răspândită decât o arată statisticile oficiale, deoarece majoritatea cazurilor nu sunt raportate, susțin experții.

Dovadă sunt statisticile cu privire la faptele de violență digitală sau cele comise prin utilizarea tehnologiilor informaționale, înregistrate în cadrul Sistemului informațional automatizat al MAI „Registrul informației criminalistice și criminologice” (SIA RICC), pentru anii 2024-iulie 2026.

Acest sistem reprezintă evidența infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, pe teritoriul Republicii Moldova. Constituie statisticile oficiale în domeniul criminalității.

Ce arată și ce omit statisticile oficiale din Republica Moldova despre violența digitală

Cazul adolescentei din sudul Republicii Moldova, relatat la început, s-a produs într-o localitate dintr-un raion în care, potrivit Inspectoratului de Poliție, în perioada 2024-2025, nu a fost înregistrată nicio sesizare privind violența online. În 2026, acolo au fost raportate doar patru sesizări de acest fel.

Prezentăm mai jos datele statistice privind categoriile de infracțiuni comise prin intermediul tehnologiilor informaționale în Republica Moldova. Acestea arată puține cazuri raportate de infracțiuni comise prin intermediul tehnologiilor informaționale. Dar reflectă ele amploarea reală a violenței digitale din Republica Moldova?

TABELUL MAI NR. 1: STATISTICA PROCESELOR/CAUZELOR PENALE ÎNREGISTRATE, ANII 2024-IULIE 2026

TABELUL MAI NR. 2: STATISTICA SENTINȚELOR ȘI TIPUL PEDEPSELOR APLICATE, ÎNREGISTRATE DE MAI, ANII 2024-IULIE 2026

De la ecran, în sala de judecată: când abuzul cibernetic devine infracțiune

Diana Fetco-Cupeț, șefa Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției, comisar principal, ne-a declarat în exclusivitate:

„Violența digitală reprezintă orice act de abuz, realizat în mediul online sau prin intermediul tehnologiilor care aduce atingere demnității, securității sau bunăstării unei persoane, prin acțiuni precum partajarea fără consimțământ de imagini sau videoclipuri, constrângerea și amenințările, inclusiv de viol, intimidarea sexuală, hărțuirea sexuală online, uzurparea identității, precum și abuzul psihologic și prejudiciul economic săvârșit prin mijloace digitale.

Din februarie curent, mai multe forme de violență digitală sunt reglementate explicit de lege, fiind prevăzute sancțiuni clare și măsuri concrete de intervenție. Legislația națională reglementează o gamă largă de forme de violență digitală, care, în funcție de gravitatea faptelor, sunt încadrate și sancționate, potrivit Codului Contravențional sau Codului Penal. 

„Date informatice cu conținut abuziv” este o noțiune nou introdusă, cu referire la imagini, video sau alte materiale în format electronic ce prezintă acte de violență în familie, activități sexuale explicite (reale sau simulate), mesaje amenințătoare, inclusiv cele care conțin secvențe de violență fizică sau sexuală.” 

Violența digitală se pedepsește penal:

https://www.facebook.com/unfpaMoldova/videos/1153412730255967/

De ce violența digitală este atât de greu de oprit

Potrivit responsabilei din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco-Cupeț, principalele dificultăți în investigarea cazurilor de violență digitală sunt:

• reticența victimelor de a sesiza autoritățile, din cauza rușinii, a fricii de răzbunare sau a convingerii că plângerea nu va fi tratată cu seriozitate;
• dificultățile în colectarea probelor, generate de ștergerea rapidă a dovezilor digitale, dar și lipsa cunoștințelor tehnice necesare victimelor pentru a documenta abuzurile;
• cooperarea dificilă cu platformele digitale, administrate în multe cazuri de companii cu sediul în alte state, ceea ce poate întârzia obținerea datelor necesare investigațiilor;
• traumele suferite de victime, care le pot îngreuna cooperarea cu autoritățile pe parcursul investigației;
• durata îndelungată a soluționării cauzelor, determinată de complexitatea procedurilor judiciare.

       Ce trebuie să faci dacă devii victima abuzului cibernetic

În fața amenințărilor, hărțuirii sau șantajului online, primul impuls este adesea să ștergem mesajele și să încercăm să uităm ce s-a întâmplat. Specialiștii avertizează însă că aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli. Fiecare mesaj, fotografie sau captură de ecran poate deveni o probă esențială pentru identificarea și sancționarea agresorului.

În fața amenințărilor, hărțuirii sau șantajului online, una dintre primele reacții este adesea ștergerea mesajelor și dorința de a uita cele întâmplate. Specialiștii avertizează însă că aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli. Fiecare mesaj, fotografie sau captură de ecran pot deveni probe esențiale pentru investigarea cazurilor, identificarea făptuitorilor și tragerea acestora la răspundere.

Protecție legală pentru victime, dar puține dosare și multe necunoscute

Avocata Violeta Andriuță ne-a declarat în exclusivitate că în Republica Moldova victimele pot beneficia, în condițiile legii, de asistență juridică garantată de stat, inclusiv de consultații în cazurile prevăzute de lege, de reprezentare gratuită de către un avocat desemnat prin Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

„Republica Moldova a făcut un pas important, prin introducerea în legislație a unor forme de violență comise în mediul online, cum ar fi hărțuirea repetată prin mesaje sau rețele sociale, amenințările, distribuirea imaginilor intime fără acordul persoanei sau urmărirea online.

Fiind vorba despre modificări recente, încă nu există o practică judiciară consolidată și nici date publice privind numărul dosarelor soluționate în baza acestor prevederi. În perioada următoare, va fi important să vedem cum vor fi aplicate noile norme de către poliție, procurori și instanțele de judecată. Scopul acestor modificări este ca victimele să beneficieze de o protecție mai eficientă și ca agresorii să poată fi trași la răspundere”, explică avocata Violeta Andriuță.

Internetul se mișcă în secunde. Instituțiile, mult mai încet

Datele recente disponibile pentru Republica Moldova și Uniunea Europeană confirmă amploarea violenței digitale împotriva femeilor, caracterul ei subraportat și indicii privind extinderea și intensificarea fenomenului, odată cu creșterea utilizării tehnologiilor digitale, observă avocata. Diferența principală este că la noi fenomenul este mai puțin raportat și documentat, ceea ce face mai dificilă estimarea dimensiunii reale. (Surse: ANPCV/La Strada/UNFPA Moldova, studiul din 2026; FRA și EIGE, EU Gender-Based Violence Survey, 2026; EIGE, Combating Cyber Violence against Women and Girls, 2025).

„Legislația Republicii Moldova a fost îmbunătățită în ultimii ani și este în mare parte aliniată la standardele europene, însă nu acoperă încă în mod explicit toate formele de violență digitală, iar unele cazuri sunt încadrate prin norme generale.

Principalele lacune țin de aplicarea legii: investigarea probelor digitale, lipsa unor proceduri rapide pentru eliminarea conținutului online abuziv, instruirea insuficient uniformă a practicienilor și lipsa unor statistici clare dedicate acestui tip de violență.

În esență, provocarea nu este doar legislația, ci și aplicarea ei efectivă și capacitatea instituțiilor de a reacționa rapid în mediul online”, conchide Violeta Andriuță.

Șase ani de avertismente ONU, aceleași restanțe ale Republicii Moldova privind accesul la justiție

La 9 octombrie curent, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW) a examinat raportul periodic al Republicii Moldova privind respectarea drepturilor femeilor și îndeplinirea obligațiilor asumate în temeiul Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. În urma evaluării, Comitetul urmează să formuleze concluzii și recomandări pentru autoritățile statului.

CEDAW constata în 2020 că numeroase femei din Republica Moldova continuau să întâmpine obstacole importante referitoare la accesul la justiție, în special victimele violenței în bază de gen. Comitetul ONU recomanda autorităților Republicii Moldova să înăsprească răspunderea pentru violența împotriva femeilor, să încurajeze raportarea cazurilor, să consolideze sistemul de asistență juridică garantată de stat și să elimine barierele care împiedică accesul egal la justiție.

La șase ani de la adoptare, recomandările ONU încă nu devin istorie.

De la protecție pe hârtie, la siguranță reală –  offline și online

Ce trebuie să facă statul, dar și femeile care se confruntă cu abuzuri? Până la noile recomandări, avocata Violeta Andriuță subliniază atât importanța cunoașterii drepturilor și a raportării cazurilor, cât și responsabilitatea autorităților Republicii Moldova de a asigura protecție și acces la justiție.

„Protecția drepturilor femeilor începe cu informarea. Fiecare femeie trebuie să își cunoască drepturile și să știe că orice formă de violență, inclusiv cea online, este inacceptabilă și poate fi sancționată de lege.

Le recomand femeilor să nu ignore primele semne de abuz, să păstreze dovezile, să solicite sprijin și să sesizeze autoritățile competente. Raportarea cazurilor este esențială, atât pentru protejarea victimei, cât și pentru prevenirea altor abuzuri.

Totodată, statul trebuie să consolideze mecanismele de prevenire și protecție, să asigure acces rapid la justiție și la servicii specializate și să investească în educația digitală și juridică a populației. 

Combaterea violenței împotriva femeilor nu este doar responsabilitatea victimelor sau a autorităților, ci a întregii societăți. Doar prin colaborare între instituții, profesioniști și comunitate putem crea un mediu în care femeile să fie în siguranță, atât offline, cât și online.”

Material realizat în cadrul Academiei Media ONU pentru Drepturile Omului 2026

Angelina OLARU Inna GURGUROVA

Legende la poze cu adolescente: Foto simbol

Legendă la poza în grup: Fotografia de grup a membrilor Comitetului CEDAW cu reprezentanții societății civile și a autorităților de stat din Republica Moldova

Surse foto: La Strada, MAI, CDPD, ANPCV