Hidrologii avertizează că, în următoarele două luni, nordul, centrul şi estul României vor fi din nou acoperite de ape. În acest an însă, cei afectaţi de viituri nu vor mai primi ajutor de la stat.
Topirea zăpezilor şi precipitaţiile abundente vor face ca şi în acest an inundaţiile să revină în forţă mai ales în nordul, centrul şi estul ţării, în următoarele două luni. Aşa estimează hidrologii, care au aşternut deja pe hârtie harta zonelor aflate în calea apelor ce ar urma să iasă din matcă în februarie şi martie.
Practic, puhoaiele revărsate nu ar trebui să mai ia prin surprindere nici autorităţile, nici localnicii, obişnuiţi să-şi piardă agoniseala an de an, în aceeaşi perioadă.
Spre deosebire de anii trecuţi, 2011 le aduce, totuşi, o supriză: lipsa despăgubirilor acordate de stat. Asta, dacă executivul va pune în aplicare această măsură anunţată deja de preşedintele Traian Băsescu.
"Lovitura" ar fi cu atât mai importantă cu cât aplicarea actului normativ prin care românii erau obligaţi să-şi încheie câte o poliţă de asigurare a locuinţei a fost amânată pentru jumătatea lunii iulie.
Nordul şi estul ţării, primele "lovite" de viituri
Concret, potrivit hidrologilor, în această lună, vor creşte peste media multianuală debitele mai multor râuri, în nordul şi estul ţării.
"În februarie 2011, pe baza elementelor statistice de lungă durată şi având în vedere situaţia debitelor de la sfârşitul lunii ianuarie, se estimează că regimul hidrologic se va situa peste mediile multianuale pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Olt - superior şi mijlociu, Bistriţa, Moldova, Suceava, Prut, Trotuş, dar şi Argeş, Ialomiţa sau Buzău", au precizat pentru EVZ oficialii Ministerului Mediului.
Iar, potrivit hidrologilor, gheaţa la mal, podurile de gheaţă, curgerile de sloiuri şi zăpoarele vor avea, în februarie, "intensităţi şi extinderi variabile", în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor şi vor putea produce blocaje de gheţuri îndeosebi pe unele râuri din bazinele hidrografice Bistriţa, Olt, Mureş, Vişeu, Iza şi Someş.
Pe de altă parte, în martie, specialiştii Ministerului Mediului se aşteaptă la posibile inundaţii şi viituri în zonele de deal şi de munte din vestul, centrul şi nordul ţării: "Sunt posibile creşteri mai importante de niveluri şi debite, cu depăşirea cotelor de apărare, pe unele râuri din zonele de deal şi de munte din vestul, centrul şi nordul ţării, din cauza cantităţilor de precipitaţii şi a topirii zăpezii".
BIROCRAŢIE ŞI INCOMPETENŢĂ
Sistemul de avertizare, încă inexistent
Cu toate că le-a fost promis românilor cu şapte ani în urmă, sistemul care ar fi permis emiterea de prognoze de scurtă durată, astfel încât populaţia să fie alertată în timp real în privinţa pericolului de inundaţii, nu este finalizat nici acum. Motivul oficial: birocraţia şi schimbările prea dese la vârful ministerelor Mediului şi Finanţelor.
În plus, în acest moment, lucrările nu pot fi finanţate de la bugetul de stat, deoarece, potrivit legii aflate în vigoare, sistemul nu poate fi implementat cu bani de la stat, ci doar prin creditul extern, care s-a pierdut. Concret, hotărârea de guvern emisă în 2003, prin care se aproba construirea sistemului, prevedea că acesta poate fi implemen tat doar prin creditul contractat la Commerzbank AG (Germania), în valoare de aproape 9,6 milioane de dolari, completat de un credit intern, contractat la EximBank, de 38,74 milioane de dolari.
Potrivit oficialilor Ministerului Mediului, blocajul s-a produs în momentul în care împrumutul de la EximBank s-a diminuat la 35,17 milioane de dolari, pentru că, pe parcursul derulării contractului, partea de lucrări şi servicii contractate din România a depăşit cu 3,56 milioane de dolari procentul maxim admis (15%) . Aşa că autorităţile au început să negocieze cu băncile noi termeni ai creditelor, iar în 2007 s-a ajuns la o înţelegere. Numai că, dat fiind schimbările apărute în conducerea ministerului, în acea perioadă, procedura de amendare a creditului a trebuit reluată (certificarea noilor semnături autorizate, prelungirea Acordului de credit şi a scrisorii de credit, acordul părţii române de diminuare a creditului, prelungirea valabilitaţii acreditivului documentar la BCR etc.) şi a fost finalizată abia la sfărşitul lunii iunie 2009, când era deja prea târziu- creditul dat de Commerzbank AG nu mai era valabil.