Autoritățile române așteaptă Dunărea să atingă cel mai mare debit în zilele de 28 și 29 septembrie. Specialiștii spun, însă, să nu intrăm în panică.
Autoritățile române continuă să fie sigure pe ele, deși Dunărea are un nivel tot mai mare în Ungaria și, mai nou, în Serbia. Chiar și la noi, debitul fluviului a crescut în ultimele 24 de ore, având valoarea de 4200 m3/s la intrarea în țară (secţiunea Baziaş), peste media lunii septembrie, de 3800 m3/s.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a convocat, astăzi, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU). Autorităţile, care monitorizează sectorul prin care Dunărea traversează România, se așteaptă la o viitură care va duce la creşterea nivelului apei până la finalul lunii. În perioada 28 – 29 septembrie, debitul va fi mai mult decât dublu faţă de această perioadă, dar specialiştii nu se aşteaptă la probleme deosebite decât dacă viitura ţine foarte mult, confor news.ro.
Ministerul Mediului precizează că, pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9200-9500 m3/s, în intervalul 28-29 septembrie 2024.
Nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite
”Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară”, a mai transmis sursa citată.
În perioada 2020-2024, s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9500 - 10500 m3/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9600 m3/s, februarie 2021 – 10500 m3/s, decembrie 2023 – 9600 m3/s.
”Dincolo de capacitatea digurilor de apărare şi a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxaţi, trebuie să ne asigurăm că instituţiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă şi să ştim cum să acţionăm când situaţia o impune. Vedem cu toţii că ne confruntăm cu o realitate care depăşeste statisticile. Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breşe sau unde există eroziuni de mal”, a subliniat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.
Mircea Fechet. Sursa foto: Facebook
Unde sunt punctele critice
Specialiştii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe braţul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenţie sporită: zona Bentu- Stelnica- Borduşani, dar şi în zona localităţii Ciocăneşti.
”La nivelele care sunt prognozate în momentul de faţă de INHGA, estimăm că doar pe acest sector – aval de Călăraşi până la Hârşova, apa va ajunge până la piciorul digului , dar rămânem în limita de sub 9.500 m3/s. În eventualitatea în care situaţia se va schimba în următoarele zile şi vom ajunge la debite de 13.500 m3/s, putem să menţionăm că nu vor fi depăşite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult”, a mai transmis Ministerul Mediului.
Instituţia explică faptul că la cele trei puncte se încep acţiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esenţă, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.