Pentru a participa la negocieri şi a face grevă, sindicatele vor trebui să reprezinte cel puţin 50%+1 dintre angajaţii firmei şi vor fi obligate să plătească contribuţii consistente confederaţiei mamă. În plus, bugetarii vor fi nevoiţi să negocieze în limitele bugetelor aprobate.
Acestea sunt câteva dintre prevederile proiectului de Cod al dialogului social, pus în dezbatere de Ministerul Muncii, Cod care ar urma să adune într-un singur act prevederile legale privitoare la sindicate, patronate, contractele colective de muncă, dar şi la conflictele de muncă. Pentru a fi în acord cu prevederile legii cadru de salarizare a bugetarilor, proiectul de Cod al dialogului social impune limite foarte clare de negociere a drepturilor salariale ale angajaţilor de la stat, astfel încât să nu iasă din litera legii şi bugetele de austeritate. Concret, "contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete", se arată în document. În plus, drepturile salariale din sectorul bugetar "se stabilesc prin lege în limite precise", limite "care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă". Iar în cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de lege între limite minime şi maxime, nefiind precizate sume fixe, "drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale", mai prevede proiectul. În caz contrar, clauzele vor fi considerate nule de drept. Reprezentativitate democratică prin puterea majorităţii Proiectul modifică şi condiţiile pe care un sindicat trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat reprezentativ, calitate ce îi dă dreptul să participe la negocieri, dar şi la greve. Practic, documentul prevede că, la nivel de unitate, un sindicat este considerat reprezentativ doar dacă "numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin 50% + 1 din numărul angajaţilor unităţii". Liderii sindicali s-au plâns deja că această condiţie, pe care vor trebui să o pună la punct în maximum şase luni de la aprobarea legii, va fi aproape imposibil de îndeplinit, mai ales la stat şi mai ales că există o concurenţă şi o fărâmiţare destul de puternică a organizaţiilor sindicale. Mai mult, sindicatele ar urma să fie obligate să plătească o cotizaţie de 30% către federaţia şi de 10% către confederaţia la care aleg să se afilieze, contribuţie care este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit, în cuantum de maximum 2% din venitul brut realizat. Contractul colectiv, încheiat pe maximum doi ani Documentul pus în dezbatere mai prevede că perioada minimă pe care se poate încheia contractul colectiv de muncă este de un an, însă nu poate depăşi doi ani, sau durata unei lucrări determinate, dacă este normată o situaţie temporară. Însă, "părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege o singură dată, cu cel mult 12 luni", se mai arată în proiect. În cazul în care într-o unitate nu este încheiat un astfel de contract colectiv, părţile pot conveni negocierea lui în orice moment, iar cei care nu au fost prinşi iniţial la negocierile pe contract pot beneficia de drepturile stipulate în el prin semnarea unei declaraţii de aderare la contractul colectiv de muncă in vigoare, "cu acceptarea necondiţionată şi integrală a clauzelor respectivului contract". De asemenea, Ministerul Muncii va trebui să publice pe pagina sa de internet contractele colective la nivel naţional, de ramură sau domeniu de activitate şi grup de unităţi. Amenzi pentru angajatori Cât despre declanşarea conflictului colectiv de muncă, aceasta nu se va putea face pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă şi va trebui să aibă la bază refuzul începerii negocierii unui contract de către patron, neacceptarea revendicărilor salariaţilor sau lipsa unei înţelegeri privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă. În plus, "greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social ale angajaţilor", nu însă şi pentru "realizarea unor scopuri politice", prevedere care exista şi până acum. Însă, dacă angajatorul, prin ameninţări ori prin violenţe, împiedică sau obligă un angajat sau un grup de angajaţi să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei riscă o amendă contravenţională de la 3.000 lei la 10.000 lei. Iar dacă împiedică dreptul de liberă asociere sindicală sau limitează exercitarea atribuţiilor liderilor sindicali, patronul se poate alege cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 de lei, potrivit proiectului Codului de dialog social.