Doctorul și profesorul, Lavinia Betea, a fost invitată, astăzi, la o nouă ediție a podcastului „Istoria Secretă”, difuzată pe canalul de Youtube „Hai, România”, alături de moderatorul Ionuț Cristache. Ultima parte a podcastului reflectă atât provocările întâmpinate în ceea ce privește tranziția către democrație, cât și cariera lui Măgureanu.
Prin urmare, ajutoarele și formarea unei noi opoziții au fost văzute ca o speranță. Cu toate acestea, formarea unei noi opoziții politice a însemnat un drum dificil și anevoios. Principala piedică de care s-a lovit România a fost lipsa de experiență și lipsa resurselor.
Nașterea opoziție a însemnat multă durere
Presa de opoziție a însemnat un element crucial în ceea ce privește modelarea percepțiilor publicului. Astfel, aceasta a ajutat la construirea unui sentiment de solidaritate națională.
„Datorită stresului pe care l-au înregistrat la nivelul a tot ce se petrecea în România, atunci a fost acea nebunie cu ajutoarele. Noi toți ne imaginăm și eram obligați să ne imaginăm asta în primul rând de ceea ce se contura atunci a fi presă de opoziție și opoziție. O naștere cu foarte multe dureri, aceasta a opoziției. Nu ai fi putut să spui: „noi credeam că” și eram persuadați să credem asta. Că nouă ni-se trimită ajutoare cât am fost noi de bravi, de nemaipomeniți”, spune Lavinia Betea.
Pe de altă parte, anumite evenimente și acțiuni au fost controlate cu scopul de a atrage atenția asupra publicului. Prin urmare, manipulările politice erau extrem de complexe în acea perioadă, lucru ce reiese din încurajările populației de a se denunța reciproc, fiind văzută ca o tactică de distragere.
„Dacă privești retrospectiv există un fel de încercare de abatere a atenției. Bate-ți-vă voi acolo pe niște pături, pe niște vechituri, pe nu știu ce. Denunța-ți-vă unii pe alții care primar a luat și care femeie de serviciu i-a depozitat. Și noi vedem ce se întâmplă mai departe, pentru că România aceea fostă socialistă care vrea să se democratizeze în noua ideologie și noul curent al globalizării. Noi aici trebuie să distrugem, să dărâmăm toate zidurile, toate bastioanele care au însemnat economie socialistă și lume socialistă”, mai spune doctorul și profesorul.
Măgureanu iritat de lipsa de recompensare și recunoaștere
Lavinia Betea prezintă rolul lui Virgil Măgureanu în perioada post-comunistă a României. De altfel, mai reiese faptul că Măgureanu ar fi fost iritat de lipsa de recompensare în urma perioadei în care a slujit patria.
„Nu reiese că își făcea iluzii că ar putea nu intra ca un șef de servicii speciale. Cred că nu mărturisește și cred că este deranjat că nu i se oferă nimic după ce slujise patria 7 ani în calitatea aceasta de Girant, ca să spun așa, a unor servicii speciale care își doresc o imagine diferită, deci se departajează de vechea securitate”, spune Lavinia Betea.
Măgureanu a tot sperat că va primi o altă poziție importantă în structurile de putere ale statului. Cu toate acestea, dorințele nu s-au împlinit, drept urmare s-a întors la cariera de profesor universitar.
„Nu cred că pot să speri așa ceva, dar cred că poți să speri că ți se va da încă o slujbă importantă. Nu i s-a dat și pe faptul că se respectă un anumit algoritm ca după alegeri și har domnului că mai avea încă suficiente posturi. Nu mai știu cum se numea atunci urmașul PSD ului cât să-l trimită. O spune la un moment dat, într-o ambasadă sau altceva. El se întoarce la universitate, profesor”, conform doctorului Lavinia Betea.