O decizie adoptată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii reglementează un aspect important al victimelor din dosarele penale.
Decizia luată luna trecută de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) luna trecută Hotărârea nr 600/13.05.2021 poate să reglementează, printre alte aspecte și modalitatea în care poată fi utilizată funcţia de anonimizare a numelui victimei unei infracţiuni, la cererea acesteia, indiferent de subiectul dosarului penal.
Victima unei infracțiuni poate să ceară să rămână în anonimat
Secția pentru judecători a decis ca funcţia de anonimizare a numelui persoanei vătămate să poate fi utilizată, în toate dosarele penale, la cererea persoanei vătămate sau a reprezentantului său legal. Secția pentru judecători a luat această decizie având în vedere Articolul 17 „dreptul la ştergerea datelor („dreptul de a fi uitat”)” din Regulamentul (UE) 2016/679, după cum anunță siteul justnews.ro.
Până când această hotărâre să fie adoptată, funcţia din aplicaţia Ecris de anonimizare a numelor persoanelor vătămate era utilizată în dosarele care au ca obiect traficul de persoane (Legea nr. 678/2001, art. 12), traficul de minori (Legea nr. 678/2001, art. 13), traficul de persoane (art. 210 Cod penal) şi traficul de minori (art. 211 Cod penal).
„Obligaţia de a utiliza funcţia din aplicaţia Ecris de anonimizare a numelui persoanei vătămate în dosarele penale”
Acest lucru era necesar pentru a respecta art. 26 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, ce prevede că „viaţa privată şi identitatea victimelor infracţiunilor de trafic de persoane sunt ocrotite.” Obligația de a utiliza această funcție revenea instanţelor judecătoreşti, după cum menționează sursa citată.
De asemenea, s-a stabilit, tot în sarcina instanţelor judecătoreşti, obligaţia de a utiliza funcţia din aplicaţia Ecris de anonimizare a numelui persoanei vătămate în dosarele penale care au ca obiect cel puțin una din infracţiunile prevăzute în Codul penal, Partea specială, Titlul I, Cap. III – Infracţiuni săvârşite asupra unui membru de familie, Cap. VII – Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile şi Cap. VIII – Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale. în aceste cauze se poate prezuma, în raport de natura infracţiunilor, că publicarea numelor persoanelor vătămate pe portalul instanţelor de judecată ar afecta viaţa privată şi demnitatea acestora.
Cum vor fi identificate dosarele
În cazul dosarelor penale ce au ca obiect alte infracţiuni decât cele menționate mai sus, anonimizarea numelui victimei ar trebui efectuată fie din oficiu, însă necesitatea anonimizării să rămână la aprecierea instanţei, fie la cererea persoanei vătămate.
Aceste dosare ar putea fi identificate, în principal, pe criterii precum circumstanţele săvârşirii faptei sau vulnerabilitatea victimei, context în care ar putea fi avute în vedere şi cazurile reţinute în art. 113 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală