În urmă cu 10 ani, examenul practic pentru categoria A se dădea în trafic. Acum, se dă în poligon.

Îşi luase permisul pentru motocicletă în urmă cu două săptămâni, după vreo doi ani în care a condus un scuter. În noaptea de duminică spre luni, vicecampionul mondial la culturism, românul Cristi Costescu (22 de ani), a murit după ce a fost lovit de o maşină care voia să întoarcă pe Prelungirea Ghencea. Şoferul poartă vina cea mai mare, dar şi victima gonea cu mare viteză. Poliţiştii i-au găsit trupul în apropierea unui gard, iar casca se afla la trei metri distanţă. În urmă cu un an, tânărul îşi pierduse tatăl. Mai avea o soră, care a aflat de tragedie chiar de ziua ei. Mama lui era plecată într-o excursie în Ungaria. Viaţa şi moartea pe motor - "o selecţie naturală" Nu sunt puţini cei care şi-o cumpără pentru a epata. Odată urcat în şa, tânărul accelerează aproape inconştient. Anul trecut, în luna martie, un băiat de doar 17 ani murea într-un accident în Capitală. Pe o porţiune de drum pe care trebuia să ruleze cu maximum 50 km/h, el a avut o viteză dublă. La 100 km/h, o groapă în asfalt a fost de ajuns pentru a-l arunca de pe motor. Sunt doar două dintre sutele de accidente în care motocicliştii sunt implicaţi anual.

Pentru ei, orice atingere cu un alt vehicul poate fi fatală, la ei nu prea sunt "înţelegeri amiabile". Dacă vor să încheie o "amiabilă" cu viaţa trebuie să renunţe la teribilism. Dar cum să facă asta când unii tocmai cu acest scop şi-au cumpărat motociclete scumpe, viteziste. O astfel de înţelegere cu viaţa şi cu bunul simţ a încheiat Dan Popescu, şeful Asociaţiei Motocicliştilor din România, în urmă cu vreo 20 de ani. "Am văzut că funcţionează selecţia naturală", spune el pentru "Evenimentul Zilei". Apoi, îşi aminteşte că i-a crăpat obrazul de ruşine când l-a mâncat pielea să se dea mare cu zgomotul motorului: "S-a aprins o singură lumină în bloc: la un apartament la care ştiu că nu miar fi zis nimeni nimic. Dar mi-a fost aşa ruşine încât, până am montat din nou toba veche, am plecat câteva zile cu motocicleta împinsă, cu motorul oprit".

În Bucureşti, spune Popescu, sunt doar vreo 50 de teribilişti, dar "isprăvile" acestora pătează imaginea tuturor motocicliştilor. Permisul pentru A, luat în doi timpi şi trei mişcări Aflăm de la Popescu că la baza acestei nedorite selecţii stă şi o eroare legislativă: modul în care se acordă permisul pentru moto. Până în urmă cu 10 ani, proba practică a examenului se dădea în trafic, cu poliţistul pe motocicleta candidatului. Acum, se dă în poligon şi durează maximum patru minute. Candidatul trece printre câteva jaloane şi efectuează câte trei opturi la stânga şi la dreapta, iar, spre finalul traseului, merge 50 de metri cu mâna stângă ridicată. Asta în timp ce poliţiştii nu stau pe motocicletă, ci te observă din apropiere. Altfel spus, poţi ajunge cu permisul în mână fără să fi ieşit măcar un minut în trafic. "În urmă cu 20 de ani - spune Popescu - cei mai mulţi luau mai întâi Bul şi apoi A-ul. Ei aveau idee de ceea ce înseamnă trafic, plus că dădeau examen în trafic. În schimb, astăzi, sunt foarte mulţi care vor A-ul întâi. Şi nu au experienţa traficului. Unii ies astăzi cu motocicleta pentru prima dată şi fac accident mâine. Credem că vechea formă a examenului ar trebui reintrodusă", arată experimentatul motociclist. În trafic, ca motociclist începător, te aşteaptă o mulţime de provocări. Un motociclist care a venit alături de Dan Popescu poartă o geacă zgâriată bine la coate. De la căzături. "În fiecare zi, dacă nu ai experienţă şi nu reacţionezi rapid, poţi face accident de peste opt ori", spune el. Unii îţi deschid portiera în faţă, alţii uită să îţi dea prioritate. Ca să nu mai vorbim de mârlănii. 4 minute de examen în afara traficului, într-un poligon, sunt de ajuns pentru ca un candidat să primească permisul pentru categoria A PE MOTOCICLETĂ, ÎN TRAFIC Te împing cu maşina, uneori te trântesc  În ultimii ani, constată Dan Popescu, lucrurile au început să se schimbe în bine în traficul românesc. "Se văd rezultatele, de la zi la zi. Maşinile stau pe banda lor şi ai loc să treci. Că de-aia ai motor, să fii primul la semafor", arată el. Însă "au mai rămas manelarii".

Fiecare oraş îşi are manelarii lui auto. Un motociclist a fost împins pur şi simplu la semafor de un conducător auto: "Eram pe Ştefan cel Mare, era weekend, trafic liber, şi mă trezesc cu unul cu Solenza că mă împinge. Întorc capul şi văd că se hlizea cu prietena. M-am dus la el. Se grăbea să coboare geamul, n-avea electrice la Solenza".

O colegă a păţit-o chiar mai rău, femeile pe motor nu au viaţă uşoară. "Era o colegă care se îmbrăca în haine de piele, îi stătea foarte bine în ele. Şi, cum o vedeau la semafor, luau aştia volan şi îi loveau roata din spate şi cădea. Într-o zi, a căzut de două ori", povesteşte Popescu.

Soarta motociclistei şicanată de "manelari" s-a schimbat când a fost răsturnată peste o altă maşină. Cel cu maşina vătămată a depus plângere, iar vinovat a fost găsit "manelarul". Popescu crede că o presiune puternică poate exercita comunitatea de motociclişti. "Să sune fata asta şi să vină imediat zece. S-ar pişa toţi măgarii pe ei". DUR. Accidentele de motocicletă au, de cele mai multe ori, sfârşit tragic FOTO: LIBERTATEA "De 2-3 ani, oamenii au început să stea corect cu maşinile la stop, ca să treacă şi motocicliştii. Se văd rezultatele, de la zi la zi. Au mai rămas «manelarii »." DAN POPESCU, preşedintele Asociaţiei Motocicliştilor din România (AMR) GĂLĂGIOȘI Cei care turează motoarele la maxim şi ne asurzesc nu sunt mulţi, dar sunt destui pentru a trezi noaptea cartiere întregi "Unora, zgomotul acesta le dă un sentiment de bărbăţie. Ei sunt mândri că se uită domnişoarele", spune Popescu. Aşa că aproximativ 5 din 100 de motociclişti fac următoarea modificare: după ce îşi cumpără motorul şi trec cu el de RAR, îşi montează o tobă modificată, o aşa numită tobă "after-market", mult mai zgomotoasă. Motocicleta zgomotoasă trece de ITP fără emoţii La inspecţiile tehnice periodice, sunetul nu reprezintă un criteriu de evaluare, astfel că o motocicletă cu tobă zgomotoasă este pur şi simplu legală.

Anul trecut, un jurnalist EVZ a măsurat cu sonometrul zgomotul produs de o motocicletă sport turată "la roşu". Când a ajuns la 7.000 de turaţii pe minut, aparatul indica 102 decibeli. La 8.000 de turaţii, decibelii ajung la 110. Ce înseamnă aceste valori? Specialiştii spun că ele se situează între pragul greu suportabil (100 db) şi pragul durerii (120 db). O motocicletă la peste 9.000 de turaţii trece bine de pragul durerii, o durere pe care o poate simţi un pieton din apropiere, de pildă. Marketing pentru proşti: "Toba cu zgomot salvează vieţi" Însă ceea ce se ştie mai puţin este că motocicliştii au fost cuceriţi şi de o campanie de marketing al unor producători de tobe. "Era sloganul «loud pipes save lives». Şi şi-au vândut tobele zgomotoase. Ori eu, ca automobilist să zicem, aud motocicleta abia când trece de mine, nu mă atenţionează suplimentar în niciun fel", arată Popescu. Cum poliţiştii nu pot interzice circulaţie pe drumurile publice a unui vehicul cu ITP-ul în regulă, soluţia pentru stoparea teribiliştilor e în mâna autorităţilor locale. O comunitate îşi poate fixa propria regulă: una ar putea fi interzicerea vehiculelor care depăşesc o anumită valoare sonoră după ora 22.00. În motociclism, ştii când pleci, nu şi când te întorci

Printre motociclişti, aviatori şi marinari circulă o maximă: ştii când pleci, dar nu şi când te întorci. Pentru un motociclist, principalul sfat pentru a fi în siguranţă este să meargă cât mai atent, dar "nu atât la tine, cât la ceilalţi". Şi asta pentru că traficul e ca societatea românească: "cu fundul în sus", compară Dan Popescu. El crede că motociclismul în oraşele mari a devenit o activitate cumva asimilată cu "kamikaze". "Orice ai face, motivele care nu depind de tine sunt mult mai mari decât ce poţi tu controla", explică preşedintele AMR. COSTUMUL DE PROTECŢIE Salvează vieţi, dar nu-l poţi suporta vara Echipamentul de protecţie al motociclistului este destul de greu de purtat vara de cei care merg la serviciu. Geaca foarte grea şi groasă te face să transpiri, cizmele şi genuncherele de deasupra lor sunt pur şi simplu insuportabile. "O asemenea geacă moto are darul de a te face să renunţi la motociclism dacă trebuie să o porţi zi de zi. Iar cizmele sunt exact ca clăparii de schi, numai că trebuie să îi porţi la 40 de grade. Râd colegii de noi când ajungem la muncă. Şi trebuie neapărat să te speli, să te schimbi, că nu poate sta nimeni în birou cu tine", spune Dan Popescu.

ABSURD. Popescu spune că, vara, un om care merge pe motor la muncă nu poate purta tot echipamentul de protecție

Astfel, motociclistul recomandă vara scuterul, limitat, prin construcţie sau electronic, la o anumită viteză. Poţi îmbrăca costumul şi lua motocicleta la drumuri lungi. "Costumul acesta chiar salvează vieţi", spune Dan Popescu, mai ales că în România ţi se pot întâmpla multe: gropi sunt destule, capacele canalelor depăşesc linia asfaltului şi te pot proiecta în afara drumului, iar câinii pot apărea de te miri unde.