Vești proaste pentru bucureșteni la intrarea în iarnă. Ce cartiere vor avea probleme cu apa caldă și căldura

Sursa: Arhiva EVZ

În prag de iarnă, directorul Termoenergetica, Claudiu Creţu, a declarat că cele mai vulnerabile zone din Bucureşti în ceea ce priveşte furnizarea apei calde şi căldurii sunt capetele de reţea, respectiv cartierele Aviaţiei, Tei, Colentina, Fundeni.

„Noi facem demersurile necesare să nu fie afectat niciun cartier. Cele mai vulnerabile sunt capetele de coloană - Fundeni, Colentina, Aviaţiei, Tei - fiindcă sunt la distanţă mare de CET, sunt la capăt de coloană. Din CET, pe magistrală, pleacă agentul termic cu anumită presiune, ţevile sunt ciuruite, se pierde foarte multă apă fierbinte din ţevi pe drum, peste 2000 t/oră, şi asta înseamnă că spre capătul magistralei ajunge presiune scăzută şi temperatură mai scăzută. Şi din acest motiv blocurile de acolo suferă în anumite momente. Problema poate fi rezolvată prin investiţii consistente în reţea astfel încât pierderile să nu mai fie de mii de tone pe oră, ci din ce în ce mai mici. În felul acesta se poate creşte presiunea în sistem şi agentul termic poate ajunge în toate punctele termice şi mai departe către toate blocurile”, a explicat Claudiu Creţu pentru HotNews.ro.

Blocaje pe toată linia

Pe termen scurt, problema poate fi rezolvată prin amplasarea unei centrale provizorii în curtea fostului CET Titan, adică nişte cazane uriaşe care să încălzească apa şi să o încarce în reţea. În luna martie, primarul general, Nicuşor Dan, spunea că a convenit cu ministrul Energiei această investiţie. Dar din păcate licitaţia a fost lansată abia în urmă cu câteva zile, iar centrala provizorie, în cel mai bun scenariu, o vom avea abia în primăvară. Potrivit datelor din Sistemul electronic de achiziţii publice, Termoenergetica a lansat pe 7 octombrie un anunţ de intenţie pentru ”închirierea de capacităţi modulare de producere energie termică cu deservenţi şi apă de adaos în locaţia CET Titan” pentru 12 luni cu posibilitatea de prelungire pe 36 luni.

Valoarea estimată a contractului este între 13 şi 40 milioane lei, iar câştigătorul trebuie să se ocupe de montajul, punerea în funcţiune, proiectarea, obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării, supravegherea funcţionării, mentenanţa şi instruirea personalului. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 noiembrie, iar termenul de execuţie este de 5 luni. Claudiu Creţu spune însă că execuţia ar putea dura şi mai puţin, dar totul depinde de contestaţiile depuse. ”Documentaţia este în SICAP, în procedură de licitaţie. Aşteptăm oferte. Au fost firme din piaţă care au spus că pot face această centrală în 2-3 luni, depinde şi de avize, autorizaţii, deci undeva în cursul acestei ierni ar putea fi gata dacă nu sunt contestaţii. Această centrală ar ajuta foarte mult zona vulnerabilă şi astfel agentul termic s-ar duce mult mai bine şi către Colentina şi Fundeni”, a explicat acesta.

Două din cinci CET-uri și-au sistat activitatea

O altă problemă este că din cele 5 CET-uri care alimenteau sistemul de termoficare: CET SUD, CET Progresu, CET Grozăveşti, CET Griviţa şi Vest Energo, în momentul acesta mai livrează în sistem doar cele care aparţin ELCEN.

CET Griviţa şi Vest Energo şi-au sistat activitatea, din această cauză mii de blocuri din Sectorul 1 şi 6 având probleme mari cu apa caldă şi încălzirea, agentul termic fiind livrat sub parametri.

„CET Griviţa şi Vest Energo nu sunt în funcţiune la acest moment. La CET Griviţa sunt probleme financiare. Dânşii au motivat că nu pornesc sistemul din cauza faptului că funcţionează în pierdere din cauza preţului mare al gazelor. Până la momentul la care avem decizia cu noul preţ al gigacaloriei, ar funcţiona în pierdere. Raportat la faptul că există datorii ale Termoenergetica la CET Griviţa, au luat decizia de a nu porni. La fel şi la Vest Energo.

Eu cred că după ce avem decizia de la ANRE cu preţul gigacaloriei, vor porni, de la 1 noiembrie. Nu putem trece iarna fără aceste două CET-uri. Faptul că ele nu funcţionează are impact în zona adiacentă, în sensul că parametri sunt mai scăzuţi. Sistarea activităţii celor două CET-uri afectează calitatea furnizării”, a explicat Claudiu Creţu.