Un grup de 170 de văduve şi orfane ale victimelor masacrului de la Srebreniţa au depus astăzi o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a încerca să obţină o acţiune în justiţie împotriva Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ale cărei forţe desfăşurate în zonă nu au reuşit să împiedice tragedia.
Solicitantele, care au venit la sediul Curţii de la Strasbourg cu mai multe autocare, au manifestat în tăcere în faţa clădirii, arborând pe banderole numele celor peste 8000 de victime ale masacrului.
"Mamele de la Srebreniţa" contestă la CEDO refuzul justiţiei olandeze - ţara din care proveneau Căştile albastre ale ONU - de a da în judecată Naţiunile Unite pentru responsabilitatea lor în masacru. În aprilie, Curtea Supremă olandeză a estimat că o astfel de acţiune este imposibilă, argumentând că ONU beneficiază de "imunitate totală", aminteşte AFP.
Rudele victimelor consideră însă că au fost private de un proces echitabil şi de un recurs efectiv, ceea ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului. Potrivit avocatului lor, Axel Hagedorn, statul olandez a refuzat să înceapă urmărirea ONU pentru a se ascunde el însuşi în spatele imunităţii absolute şi astfel pentru a nu fi făcut niciodată responsabil pentru comportamentul soldaţilor săi.
Mamele de la Srebreniţa au depus în 2007 la un tribunal din Haga o plângere împotriva statului olandez şi a ONU, în numele a 7600 de persoane, pentru rolul jucat de cele două în tragedia de la Srebrenica.
În iulie 1995, enclava Srebreniţa se afla sub protecţia ONU, în momentul în care a fost invadată de forţele sârbe din Bosnia comandate de generalul Ratko Mladici. Căştile albastre olandeze, slab înarmate, nu au opus rezistenţă. Ulterior, sârbi din Bosnia au executat aproape 8000 de băieţi şi bărbaţi musulmani, în cadrul celui mai mare masacru comis în Europa după al Doilea Război Mondial.
Recomandările noastre
