În pragul Sfintei Sărbători a Paştelui, Vaticanul reprezintă una dintre destinaţiile favorite atât pentru credincioşii catolici din întreaga lume, cât şi pentru călătorii de alte religii.
Cel mai mic stat din lume, cu o suprafaţă de 0,44 km pătraţi şi cu o populaţie de mai puţin de 1.000 de persoane, Vaticanul este reşedinţa Sfântului Scaun şi a liderului suprem al Bisericii Catolice, Papa. Zona în care se află acum Vaticanul a fost mereu privită deosebit şi nu a fost locuită. Prima construcţie bisericească datează din 326, Bazilica lui Constantin, ridicată pe locul mormântului Sfântului Petru, unul dintre discipolii lui Iisus.
Micul stat, poziţionat pe una dintre colinele Romei, a fost creat acum 80 de ani, în 1929, în timpul regimului fascist al lui Mussolini, fiind organizat chiar un plebiscit în problema suveranităţii Vaticanului, la care au participat 90% dintre cetăţenii cu drept de vot. Din cele 8,63 milioane de italieni care au votat, doar 135.761 s-au declarat împotriva suveranităţii. După acest rezultat, Mussolini a semnat Tratatul de la Lateran, prin care Italia recunoştea suveranitatea Vaticanului.
Stat în stat Această mică ţară este delimitată de restul teritoriului printr-un zid, însă acesta nu este continuu, linia de frontieră fiind, în anumite locuri, imaginară, ca Piaţa Sfântul Petru. Papa mai dispune de anumite proprietăţi care nu se află în interiorul statului, printre care o reşedinţă de vară, două bazilici şi mai multe clădiri.
Administrarea Vaticanului este asigurată de un guvernator. Papa se ocupă şi cu alegerea membrilor Comisiei Pontificale, responsabilă cu puterea legislativă, şi care provin din rândul cardinalilor. Chiar dacă este un stat cu aproape 850 de locuitori, are la dispoziţie trei tribunale. Relaţiile internaţionale, diplomatice, sunt asigurate de un Secretar de stat, un fel de ministru de externe american.
Bancomate în limba latină
Micul stat are propriul domeniu de internet, un post de radio, cu mare succes în rândul catolicilor şi de mare influenţă în Europa, un ziar şi o editură. Guvernatorul, care are atribuţii similare cu cele ale unui primar, s-a îngrijit ca statul să răspundă nevoilor actuale, astfel că există un supermarket, o staţie feroviară şi un serviciu poştal propriu. Însă, cel mai original şi adaptat serviciu este cel bancar. Bancomatele din Vatican sunt singurele din lume în care este folosită limba latină.
În acelaşi timp, statul dispune de propriul serviciu de poliţie, care asigură paza atât în interiorul statului, cât şi în clădirile din exteriorul zidurilor. Cea mai cunoscută rămâne Garda Elveţiană, responsabilă cu securitatea Papei. Acest serviciu de paza a fost creat în 1506, iar printre criteriile de selecţie s-au păstrat: sexul masculin, cetăţenia elveţiană, religia catolică, vârsta între 19-30 de ani, necăsătorit, înălţime peste 1,74 cm. Motoul este "cu bărbăţie şi fidelitate". Cine a vizitat Vaticanul sigur i-a observat pe membrii acestei gărzi, întrucât uniformele lor au culoare bleu, roşu şi portocaliu, cu influenţe din epoca Renaşterii.
Atracţii turistice
Grădinile Vaticanului au reprezentat o oază de linişte şi de meditaţie pentru Suverianii Pontifi încă din 1279, când Nicolas al III-lea (Giovanni Gaetano Orsini, 1277-1280) şi-a mutat reşedinţa de la Palatul Lateran la Vatican. Între noile ziduri, construite pentru a-i proteja reşedinţa, au fost plantate o livadă, o peluză şi o grădină. Evenimentul a fost imortalizat într-un bloc de piatră care poate fi văzut în "Sala dei Capitani” a "Palazzo dei Conservatori” de pe dealul Capitoliului din Roma. Creată de jur împrejurul dealului Saint Egidio, unde în prezent se află Palatul Belvedere şi Muzeul Vatican, aceasta este prima grădină din Cetatea Sfântă.
Bazilica Sfântul Petru. În timpul împăratului Nero persecuţiile împotriva creştinilor au luat o mare amploare. Tot atunci, în anul 64 d. Hr., Sfântul Petru a fost martirizat şi îngropat în Circul lui Nero. Rămăşiţele sale au rămas nedescoperite până în secolul al doilea, în timpul săpăturilor în vederea construirii unei catedrale. Ele au fost numite atunci "Trofeul lui Gaius". După "Edictul de la Milano" (313 d. Hr.), din timpul împăratului creştin Constantin cel Mare, credincioşilor li s-a permis să-şi construiască lăcaşe de cult. Împăratul însuşi a autorizat construcţia bazilicii, în 324.
În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi Papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Ridicarea edificiului actual, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612 în timpul Papei Paul al V-lea. Bazilica este sfinţită la 18 noiembrie 1626, de către Papa Urban al VIII-lea.
Loc de pelerinaj în tot timpul anului, Vaticanul se pregăteşte, în preajma Paştilor, să primească un număr dublu de vizitatori. Pe site-ul oficial este publicat, întotdeauna din timp, programul slujbelor din Săptămâna Patimilor, precum şi alte informaţii utile atât pentru enoriaşi, cât şi pentru turiştii care aleg să viziteze Sfântul Scaun. Programul pentru ultimele zile ale Săptămânii Patimilor din acest an prevede:
Vinerea Mare, 10 aprilie:
- Comemorarea Patimilor lui Hristos
- Predică în limbile engleză, franceză, germană, italiană, portugheză şi spaniolă
- Meditaţie şi rugăciuni, slujbă oficiată de către reverendul Thomas Menamparampil, Arhiepiscop de Guwahati (India) – în limbile engleză, germană, italiană
- Publicarea listei numelor celor care vor purta Crucea
- Predica Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea – în limbile engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, spaniolă
- Drumul Crucii
Sâmbăta Mare, 11 aprilie
- Priveghiul
- Predica Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea – în limbile engleză, franceză, germană, italiană, portugheză, spaniolă
Duminica Paştelui, 12 aprilie
- Sfânta Liturghie
- Mesajul "Urbi et Orbi" susţinut de Papa Benedict al XVI-lea de pe balconul exterior de binecuvântări al Basilicii Sfântul Petru
Anul acesta, Paştele catolic este celebrat pe 12 aprilie.